Protili evenimenti dit vâsâlii a anlui 2014
România politicâ — tu anlu 2014
Florentin Căpitănescu, 07.01.2015, 12:43
România politicâ — tu anlu 2014
Tu ţi mutreaşti politica, anlu 2014 fu unlu antrenantu, icâ an tu cari politicien’ii român’i furâ acâţaţ di un gaile ayoriea, ca tu cathi an electoral. Tu 2014 inşi di pi sţenâ, dupu trei an’i di banâ, nai ma di sucţes suţatâ di turlii politicâ dit chirolu post-comunistu, cum u aspusirâ observatori dit USL (ţentru-stânga), adratâ di PSD-PNL-PC-UNPR şi cari, cu scoruri ţi nu s-au vidzutâ tu aeşţâ dit soni 25 di an’i, ş-aputrusi oponenţâl’ii la alidzerli locali şi legislativi dit 2012.
Dupu vgarea al PNL, ţi tricu tu opoziţii, tu garnitura guvernamentalâ vini UDMR. Trei meşi ma alrgu, tu Mai, vini şi protlu test electoral a anlui – euroscrutinul. Unlu amintat, dupu aştiptări, di suţata PSD-UNPR-PC, cari ş-luă giumitati dit aţeali 32 di mandati dati ali Românii tu Parlamentul European.
Vinirâ, un dupu alantu, largu şi cu scoruri multu sum aştiptări, PNL şi PDL (dauli di ţentru-dreapta), protili partidi di opoziţii. Mai tricurâ di praglu electoral un independentu, Mircea Diaconu, UDMR şi PMP (ţentru-dreapta), tu aestâ aradâ.
Ti furn’iea a-nvirinarâl’ei dupu ţi avdzâ rezultatlu, liderlu PNL, Crin Antonescu, luă-ndauâ apofasi di tut icâ ţiva, întrâ cari eara zborlu di inşearea di pi ipotisi şi ahurhearea a pâzâripserilor ti fuziunea cu PDL. Aestâ dit soni, unâ tentativâ, amintă şi-anyie suţata DA (Dreptati şi Aver), tu cari dauli partidi avurâ putearea, tu mesea a an’ilor 2000. Vinirâ dapoaia şasi meşo di alumtâ politicâ la baionetă. Întreaga catandisi fu ancurunatâ di campania electoralâ, cari fu suprapusâ a meslui Sumedru, ti prezidenţiali.
Scrutinlu, tesu tu dauâ tururi, pi 2 şi 16 di Brumar, l-u amintă candidatlu PNL, Klaus Iohannis, aţel cari l-u-azvimsi pi protlu favorit, premierlu Victor Ponta. Alatuserli, unâ dupu alantâ, al autorităţlor, mutrinda andridzearea a alidzerilor tu diaspora agiunsirâ unâ furn’ii ti anvirinarea a opinâl’ei publicâ şi subiectu di anchetâ di turlii penalâ ti procurorl’ii contra a aruşfetâl’ei.
Vinirâ dapoaia, tu meslu Andreu, ahurhearea a activitâţlor a unui nău cabinet Ponta, patrulea, şi bitisearea a mandatlui di cap a statlui alTraian Băsescu. Dupu multu zburâţâ dzaţi an’i la cumândisearea ali vâsâlii, Traian Băsescu dzâsi că România easti ahât sigurâ cum nu fu canâoarâ şi chiola easti unâ sursâ di sicuritati ti alti vâsâlii NATO.
Năulu prezidentu, Klaus Iohannis, zburâ ş-el ti-ndauâ dit protili lucri ti mutreari, icâ educaţia, sânâtatea şi naua construcţii a instituţiilor politiţi.
Zboarâ ti giustiţii
Tu 2014, alumta contra a aruşfetâl’ei — lângoarea ţi maţinâ administraţia româneascâ – agiunsi la apogeulu a ei, tu chirolu post-comunistu.
Direcţia Naţionalâ Anti-aruşfeti (DNA), instituţia ţi gioacâ rolu a ytril’ei, a antidotlui, ţânu un ritm constantu tut anlu. Chiola tu prota stâmânâ a anului, aţel di ninti premier dit chirolu 2000-2004, soţial-democratlu Adrian Năstase, fu condamnat, ti daua oarâ, la patru an’i di hapsi cu executari, tu un dosar tu cari îi si adusi câbati ca ari câftatâ şi luatâ pâradz paranom.
Vinirâ, la şcurtu chiro, condamnarea aţilui di ma ninti ministru al Transporturilor, deputatlu liberal Relu Fenechiu, la hapsi cu executari şi a aţilor di ma ninti minişţrâ ali giustiţii, Tudor Chiuariu, şi a telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, la hapsi cu suspendari.
Optu personaji cu puteari dit fotbalu românescu – impresari, şefi di cluburi, finanţatori şi chiola ghinicânâscut giucâtor internaţional di fotbal, Yoryi Popescu – furâ pitricuţ la hapsi, ti arâdearea, lari di pâradz şi evaziuni fiscalâ. Cându nica cumândisea vâsâlia, Traian Băsescu agiunsi tu in catandisi nu para bunâ ti el — fratili a lui cama n’ic, Mircea, hiindalui arestat câ ţe ari zburâtâ ma largu ca un interlop cânâscut s-l’ia unâ pideapsâ cama lişoarâ.
Stoglu di dosari dusi ninti cu sentinţa la 10 an’i di hapsi, ti lari di pâradz, al Dan Voiculescu. Embur, lider a unui partid la guvernari, PC, şi colaborator aspus a Securitatâl’ei, Voiculescu arâsi statlu cu aproapea 60 di milioani di euro, tu unâ afaceri imobiliarâ enormâ, ascumtâ dinâpoia a unâl’ei privatizari.
Inşi dapoaia, şi aşi-dzâslu caz Microsoft, poati nai ma marli dosar di aruşfeti dit aesţâ dit soni 25 di an’i. Suntu câftaţ, ş-prit alţâ, nauâ miniştrâ di ma ninti şi emburi, ti câbati mutrinda anyrâpsearea a nâscântor contracti paranom cu licenţi IT, ti cari avu hâiri sistemlu di anviţari.
Tu un altu greu dosar, iu ghiderli agiungu la 300 di milioani di euro, suntu câftati retrocedări paranom di pâduri. Prit suspecţâ – politicien’i cu puteari şi magistraţ.
Tu aţel dit soni nai ma marli dosar a anlui, şefa anti-mafie, Alina Bica, fu arestatâ ti abuz tu lucru. Aliştei îi si aduţi câbati că, tu anlu 2011, candu eara secretar di stat tu Ministerlu di Giustiţii şi membrâ a unâl’ei comisii ţi mutrea restituiri di terenuri, ari datâ agiutor ti lişurarea a pâlterilor ti nâscânti despăgubiri multu supraevaluati ti un teren di la mardzinea a capitalâl’ei.
Meatri a Guvernului şi nomuri apruchiati tu Parlamentu
Ici pţâni furâ meatrili fiscali pi cari Executivlu di Bucureşti li apruchie tu 2014. Dit eali, n’icşurarea cu ţinţi proţenti a pâradzlor daţ ti asiguripserli soţiali ti angajator, bâgarea tu practico a accizâl’ei ayoriea di şapti eurocenţi pi litrul di carburantu şi amnistia di turlii fiscalâ a nâscântor pensionari, mami şi lucrâtori la stat.
Tu idyul chiro, Guvernul apufusi tâl’iarea a nâscântor taxi şi scâparea di impozit pi profitlu reinvestit. Tut tu 2014, furâ scoasi tu migdani Master Planlu General di Transportu şi Strategia Energeticâ Naţionalâ şi intră tu practico un nău pachet di sânâtate.
Şi Parlamentul apruchie, prit alti, Nomlu ali Energii Electricâ şi a Gazilor Naturalo, cari amânâ, pânâ tu anlu 2021, liberalizarea a pâhălui la gazi, unâ altâ turlii a nomlui mutrinda educaţia şi un nău Cod Penal.
Dupu 25 di an’i
Tu 2014 s-ancl’isirâ 25 di an’i di la câdearea a regimlui comunistu, chiro di mari simasii ti isturia modernâ ali Românii. Ti aduţearea aminti aţilor cama di unâ n’ii di oamin’i, di naivi îmşaţ – cum lâ si dzâsi, tu protili dzâli ali presâl’ei libirâ, victimili dit Andreu ’89 — furâ andreapti baia ceremonii.
Evenimentili dit aţel mesu Andreu ahurhirâ pi 16, tu câsâbălu Timişoara, marli câsâbă cosmopolit dit vestul ali vâsâlii. Agiumti ayoniea tu tutâ vâsâlia, protestili contra a comunismului s-bitisirâ cu executarea, tu dzua di 25, a nicuchirilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, dupu un proţes ti cari mulţâ dzâc că fu multu şcurtu.
Tu cireclu di secol ţi tricu di atunţea, România şi-află vocaţia ocţidentalâ, maxus unâoarâ cu intrarea tu NATO, tu anlu 2004, şi UE, tu 2007.
Pi di altâ parti, aţei 25 di an’i nu agiunsirâ ti-ncl’idearea a aşi-dzâslui dosar ali Revoluţii, ca unâ limpidi ş-normalâ câtâpâţeari di aflari a averlui isturic şi a aţilor ţi avurâ câbatea.
Un nău an bun ti Simona Halep
Nai ma alâvdata dit sportivii român’i, giucâtoarea di tenis Simona Halep, cari tu 2014 agiunsi pi doilu loc tu lumi, arătă a tutulor că rezultatili a ei dit anlu ţi tricu, furâ întimil’iati.
Tu 2014, Halep amintă turneili di Doha şi Bucureşti, s-alumtă tu finalili di la Turneulu a Campioanilor, Roland Garros şi Madrid, iara la Wimbledon şi Indian Wells s-dânâsi tu semifinali.
Ea bitisi sezonlu pi treilu loc, dupu americanca Serena Williams şi arusoaica Maria Sharapova.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>.