Eveniment Top – 20.12.2014

Prezidentul aleptu ali Romanii, Klaus Iohannis, va s-da, Duminicâ, giuratlu di învestiturâ

România Internațional, 19.12.2014, 12:50

Prezidentul aleptu ali Romanii, Klaus Iohannis, va s-da, Duminicâ, giuratlu di învestiturâ

Prezidentul aleptu ali Românii, Klaus Iohannis, va s-da, Duminicâ, giuratlu di învestiturâ, tu unâ andamusi solemnâ a Parlamentului, la cama ghini di un mesu di la amintarea a alidzerilor r dit 16 ndi Andreu.

Gioi, Klaus Iohannis inşi di pi ipotisea di cap a Partidlui National Liberal (priota puteari dit Opoziţii). Tu idyea dzuâ, liberal’ii u aleapsirâ pi deputata Alina Gorghiu, unâ avocatâ di 36 di an’i, tu ipotisea di prezidentu interimar a partidlui. Gorghiu, ma ninti purtâtoari di cuvendâ tu campania prezidenţialâ, easti prota m’leari agiumtâ la cumândisearea a liberalilor.

Aestâ dit soni va s-hibâ interimar pânâ la Congreslu dit 2017, cându PNL şi PDL va s-adunâ ta s-adarâ maşi un partid, cu unâ cumândiseari unitarâ. Pânâ atunţea, Alina Gorghiu va asiguripseascâ cumândisearea PNL, anamisa di liderlu PDL, Vasili Blaga.

Alâxeri guvernamentali Bucureşti

România ari nău guvernu, patrulea, unu dupu alantu, cumândisit di liderlu soţial-democrat, Victor Ponta. Dit executivu, cari fu validat, Luni, tu plenlu andamusit a Udălui a Deputaţlor şi a Senatlui, adarâ parti reprezentanţâ a suţatâl’ei di ţentru-stânga PSD-UNPR-PC şi a PLR (ţentru-dreapta), formaţiuni cari ţâni loclu al UDMR, inşitâ di la guvernari.

Tu nălu guvernu, avdzâm optu numi năi, iara 14 minişţrâ şi-ţân locurli di li aveau. Premierlu Ponta deadi asiguripseri că, tu ţi mutreaşti icunumia, va s-hibâ ţânuti tu practico tuti aţeali meatri cari agiutâ ca mediul di emburlâchi s-armânâ stabil, pi cicioari.

Easti zborlu ti cota unicâ di 16%, ti nipâltearea a impozitlui mutrinda profitlu reinvestit, ama ş-ti n’icşurarea CAS ti angajator. Alti lucri, prota di adrari, di pi agenda a cabinetlui, suntu proiectili ţi mutrescu pâradzl’ii europen’i, infrastructurli di transportu, giustiţia, înviţâmintul, agricultura şi mediul.

Proiectul a bugetlui di vâsâlii pi anlu 2015 – pi agenda a Parlamentului di Bucureşti

Proiectul a nomlui mutrinda bugetlui di stat şi aţel a asiguripserilor soţiali pi anlu 2015, furâ tutâ stâmâna pi agenda a Parlamentului di Bucureşti, dupu ţi furâ apruchiati di guvernu, Vinirea ţi tricu.

Bugetlu nu mutreaşti năi taxi icâ impoziti, uidisit cu zboarâli a premierlui Victor Ponta. El dzâsi că proţl’ii ordonatori di crediti va s-l’ia tu 2015 ma mulţâ pâradz andicra di estan. Yinitorlu buget fu întimil’iat pi unâ crişteari icunumicâ di 2,5%, unâ inflaţii di cathi an di 2,2 proţenti şi un defiţit bugetar di 1,8%.

Ordonanţa di urgenţâ a guvernului mutrinda migraţia alepţâlor locali, declaratâ di CCR ca hiindaei paranom

Curtea Constituţionalâ ali Românii dzâsi că nomlu prit cari Parlamentul apruchie ordonanţa di urgenţâ a guvernului mutrinda migraţia alepţâlor locali easti paranom.

Aestu dit soni nom lâ dâdea cali a primarilor s-iasâ dit formaţiunea dit cari adrau parti cându furâ bâgaţ pi ipotisi şi s-treacâ t-altâ, fârâ s-şi chiarâ mandatlu. Baia primari cari s-hârsirâ, aşi, di veacl’ea ordonanţâ, nu ş-şi ştiu tora mira.

Opoziţia di ţentru-dreapta dzâsi, cţndu pitricu contestaţia la Curti, că ordonanţa da curagiu ti migraţia di turlii politicâ, maxus tu contextul a alidzerilor prezidenţiali.

Aduţearea aminti a 25 di an’i di la Revoluţia contra a comunismului dit Românii

Român’ii adusirâ aminti aţei 25 di an’i di la Revoluţia contra a comunismului dit Andreu 1989. Timişoara (tu Vestu), aclo iu s-apreasi foclu a revoltâl’ei, întreaga stamina furâ manifestări ti comemorarea aţilor cari, tu aţel an, s-alumtarâ ti libirtati, cu tut suflitlu a lor.

Ahurhitâ Timişoara pi 16 di Andreu, Revoluţia agiunsi tu alţâ mări câsâbadz dit Românii, ş-dapoaia, Bucureşti, pi 22 Andreu, dzuâ cându câdzu regimlu cumândisit di Nicolae Ceauşescu.

Cama di 1000 di oamin’i chirurâ la Revoluţii. Bucureşti, Parlamentul s-adunâ ti unâ andamusi solemnâ trâ comemorarea a unui cirec di ietâ di la Revoluţia româneascâ.

Un acţidentu aviatic, iu chirurâ 4 oamin’i, dişcl’idi iara moaubetea mutrinda imnarea a sistemlui di intervenţii tu catandisi greali, di urgenţâ

Un nău acţident aviatic, cu patru oamin’i ţi chirurâ, tu Sud-Estul ali Românii, arucâ baia antribări mutrinda activitatea a Inspectoratlui ti Catandisi di Urgenţâ.

Un elicopter a Serviciului medical di intervenţii SMURD câdzu tu balta Siutghiol, dit Nordul a Custanţâl’ei la aproapea 500 di metri di mal. Atunţea, elicopterlu s-turna dit unâ misiuni medicalâ. Inşirâ ayoniea ş-antribări mutrinda aţea că operaţiun’ili di scâpari a oamin’ilor ahurhirâ amânat şi cu griutati. Canâ dit aţei ţi earau tu elicopter nu ascâpă.

Procurorl’ii militari ahurhirâ câftarea di turlii penalâ tu rem (ti fapti) şi ti vâtâmari cu câbati – tu aestâ catandisi. Caplu a Inspectoratlui ti Catandisi di Urgenţâ Constanţa şi prefectul a giudeţlui furâ scoşi di pi ipotisi.

Guvernul pistipseaşti câ tu Departamentul di Intervenţii tu Catandisi di Urgenţâ lipseaşti un audit di nafoarâ mutrinda nivelu a oamin’ilor dit sistem şi a proţedurilor bâgati tu practico tu aesti cazuri.

Traian Băsescu — la aţel dit soni a lui Consiliu European, ca Prezidentu ali Românii

Traian Băsescu dusi Bruxelles ti aţel dit soni a lui Consiliu European, ca Prezidentu ali Românii. La andamusi, liderl’ii UE apufusirâ s-adarâ Fondul European ti investiţii di turlii strategicâ, cari s-adunâ, di partea a vâsâliilor membri şi a companiilor, investiţii di 315 di miliardi di euro.

Tu ţi mutreaşti catandisea dit viţina Ucraina, capii europen’i di vâsâlii şi di guvernu apufusirâ s-ducâ ninti cu agiutorlu ti proţeslu di reformâ dit aestu stat.

Tu idyul chiro, năulu prezidentu a Consiliului European, polonezlu Donald Tusk, dzâsi că Bruxelles-lu lipseaşti s-ascoatâ unâ strategii pi chiro lungu andicra di Arusia.

Liderl’ii europen’i nu mai adusirâ ali Arusii năi pideapsi, tu catandisea tu cari vâsâlia easti aguditâ, di ma multi dzâli, di unâ crizâ finanţiarâ greau. Pi di altâ parti, UE apruchie ma multi meatri mutrinda Crimeea, ta s-aspunâ opoziţia a Europâl’ei andicra di “anexarea paranom” a hamunisil’ei ucrainianâ.

Armânipsearea: Cristina Mina