Eveniment Top – 13.12.2014
Bugetlu ali Românii ti anlu 2015
Roxana Vasile, 12.12.2014, 12:18
Bugetlu ali Românii ti anlu 2015
Guvernul di Bucureşti bitisi proiectul mutrinda bugetlu di stat ti anlu 2015. Fu adrat pi un deficţit di 1,8% – indiţi macroicunumic, pâzâripsit” cu reprezentanţâ dit FMI şi Comisia Europeanâ, cari ş-bitisirâ, tu ahurhita a stâmânâl’ei, unâ nauâ misiuni Bucureşti.
Autorităţli di Bucureşti mai au timel’iu pi unâ inflaţii di 2,2% şi pi unâ crişteari icunumicâ di 2,5%. Tu bugetlu pi anlu ţi yini, ma mulţâ pâradz andicra di 2014 va s-aibâ ministerili a Lucurlui, a Finanţilor, a Agriculturâl’ei, a Pâradzlor Europen’i, a Transporturlor şi ali Icunumii.
Cama pţân’i pâradz ama va s-ducâ la Sânâtati, Culturâ, Administraţii şi Interni. Cu alti-ndauâ detalii, premierlu Victor Ponta: Prota, nu va s-adarâ bugetlu pi timeliu a niţi unâl’ei taxâ icâ impozit ayoriea tu anlu 2015. Limpidi easti, cota unicâ di 16% armâni, existâ unâ taxâ cari s-n’icşureadzâ şi cari fu luatâ tu calcul la adrarea a bugetlui, icâ taxa pi construcţii ayoriea, speciali, di la 1,5 la 1%. Eara un scupo di timel’iu. Tuti meatrili, icâ di stimuari icunumicâ, icâ di îndreptati soţialâ, deja, tu practico, suntu bâgati tu buget.
Bugetlu pi 2015 mutreaşti şi criştearea a salarilui minim tu dauâ etapi, icâ, la 1 di Yinaru, aestu dit soni va s-agiungâ la 975 di lei (220 di euro), iara la 1 di Alunar, la 1.050 lei (235 di euro). Unâ altâ meatrâ caftâ ş-indexarea a pensiilor cu 5%, criştearea ali indemnizaţii di turlii soţialâ ti pensionari şi aţil’ei ti oamin’ii cu dizabilităţ.
Tu idyul chiro, di mari simasii va s-hibâ şi ierarhizarea a investiţiilor. Ministurlu ti buget, Darius Vâlcov: Aleapsim s-tâl’iem tut ţi easti risipâ şi s-nidzem pi investiţii. Investiţiili criscurâ di la 34 la 44, suntu 23%, şi tu buget va s-prezentăm şi unâ listâ mutrinda ordinea a investiţiilor. Pi investiţii, pistipsescu că nu lipseaşti s-tâl’iem ţiva, s-avem vârâ diminuari.’ Executivlu român caftâ, tu idyul chiro, ş-n’icşurarea cu 20 di n’ii, icâ la 465.000 di persoani, a numirlui di şomeri.
Votlu prit corespondenţâ, niapruchiat
Parlamentul di Bucureşti — unâ loc urdinat di comunişţâ, ţi vor sâ-şi pidipseascâ cetăţen’ii vgaţ”. Cu aesti zboarâ giudicâ deputatlu Eugen Tomac, votlu dit udălu a Deputaţţor, cari nu apruchie, Marţâ, ca for di apofasi, unâ cama veacl’i pripuneari di turlii legislativâ mutrinda bâgarea tu practico a votlui prit corespondenţâ la alidzerli parlamentari, prezidenţiali şi europarlamentari ti aligâtorl’ii român’i cu domicililu icâ reşedinţa tru xeani.
Proiectul nu fu apruchiat, tu Şcurtu, niţi di Senat. Grealili problemi mutrinda votlu dit xeani la scrutinlu prezidenţial di tora ayoniea, scoasirâ tu migdani, nica unâ oarâ, lipsea a alâxearâl’ei a nomlui electoral, aşi că, andamusiţ tu plen, Udălu a Deputaţilor şi Senatlu apufusirâ ca 30 di Cireşar 2015 s-hibâ aţea dit soni dzuâ pânâ la cari unâ Comisii parlamentarâ ayoriea s-ascoatâ unâ pripuneari mutrinda aestu lucru.
Ma mulţâ român’i, dit aţei dzâţ di n’ii ţi şidzurâ sâhăţ-ntredz la codz ta ş-aspunâ votlu şi cari nu amintarâ aestu lucru ti furn’ia a unâl’ei slabâ andridzeari a alidzerlor dit Brumar, pitricurâ câftări, plândzeri di turlii penalâ. Prota, dosarlu agiunsi la Parchetlu General, ama dapoaia aestu dit soni fu luat di Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, a curi Autoritatea Electoralâ Permanentâ îi pitricu, Luni, tuti actili ţi li câftâ ti verificari.
Migraţia, urdinarea politicâ a alepţâlor locali, paranom?
Curtea Constituţionalâ ali României va s-zburascâ, N’iercuri, 17 di Andreu, di sesizarea a parlamentarlor liberali şi democrat-liberali mutrinda lipsa di constituţionalitati a nomlui di apruchiari a ordonanţâl’ei guvernamentalâ di urgenţâ a urdinarâl’ei a alpţâlor locali.
Apruchiatâ ca pi ascumta di Udălu a Deputaţlor şi, stâmâna aestâ, di Senat, ca for di apofasi, ordonanţa lâ da cali aluştor s-treacâ tu altu partid fârâ piriculu ta ş-chiarâ mandatlu. Opoziţia cutuyurseaşti andruparea a traseismului politic, unâ dit nai ma laili practiţ politiţi româneşţâ. Liderlu a Grupului PNL dit Senat, Puiu Haşoti: Dupu ţi traseismul politic alâxi baia magiorităţ locali, giudeţeni şi naţionali, tora, prit aestu actu normativ, s-da un nom cari da curagiu ti alâxearea aluştor magiorităţ, aţea ţi easti di nicalificat tu ţi mutreaşti politica.
Efecteli inundaţiilor di iarnă
Arâuri mări ş-cama n’iţ dit giudeţili Olt, Dolj, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov furâ bâgati, stâmâna aestâ, di hidrologi, sum codurili aroşu, portocaliu icâ galbin di nicări.
Ploili asparsirâ 140 di câsâbadzi dit sudlu ali vâsâlii, dzâţ di căl’iuri şi suti di hectari di teren agricol. Dzăţ di oamin’i furâ scoşi dit casili a lor. Tu ma multi zoni furâ ş-lunicări di loc. Nai ma laia catandisi easti tu giudeţlu Teleorman. Aclo, furâ pitricuti echipi di intervenţii ta s-agiutâ autorităţli locali.
Europa League, fârâ român’i
Campioana ali Românii la fotbal, Steaua Bucureşti, şi viţecampioana Astra, dit Giurgiu (tu Sud), s-dânâsirâ, Gioi searâ, cu meciuri niamintati, dit calea a lor tu Europa League.
Tu aţel di soni a ei gioc dit Grupa J, Steaua chiru, cu 0-2, mecilu cu echipa ucraineanâ Dinamo Kiev şi, cu maşi 7 puncti, agiunsi pi treilu loc tu clasamentu. Astra fu-ntricuâ, cu un greu 1-5, tu deplasari, di echipa FC Red Bull Salzburg dit Austria şi, cu maşi 4 puncti, bitisi pi aţel dit soni loc tu Grupa D.
Armanipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>