Eveniment Top – 15.11.2014

Duminicâ easti doilu tur a alidzerilor prezidenţiali.

România Internațional, 15.11.2014, 10:01

Doilu tur a prezidenţialilor dit Românii va-i aducâ un anamisa di-alantu, Duminicâ, pi candidatlu a Suţatâl’ei PSD-UNPR-PC, premierlu soţial-democrat Victor Ponta şi pi reprezentantul a Suţatâl’ei Criştin-Liberalâ, primarlu liberal a câsâbălui Sibiu, Klaus Iohannis.

Tu protlu tur, pi 2 di Brumar, Ponta luă 40,44% dit voturi, iara Iohannis 30,37%. Autorităţli luarâ tora nâscânti meatri ca proţeslu di vot ditru xeani s-hibâ cama lişor, fârâ s-adunâ oamin’i tu-arânduri, aşi cum fu tu-ndauâ secţii dit Europa.

Atumţea, n’ii di român’i nu avurâ chiro ta s-şi-aspunâ votlu, ei aducânda câbati, prit alti lucri, ti pţânili secţii di vot ş-ti numirlu n’ic a personalui dit comisiili electorali. Ti aestâ furn’ii, ministurlu di Externi, Titus Corlăţean, inşi di pi ipotisi, că vru el, iara tu loclu a lui vini, di oarâ, aţel di ninti Director a Serviţiului Român di Informaţii Externi, Teodor Meleşcanu.

Ti lişurarea proţesului di vot tu diaspora, pi 16 di Brumar, cathiunâ dit aţeali 294 di secţii di votari ditru xeani, va s-aibâ şapti cabini di vot şi şapti ştampili, numirlu maxim apruchiat di nom. Tuti materialili ţi lipseascu ti vot, dit cari aduţem aminti ş-di 800.000 di buletini di vot, furâ pitricuti câtâ cathi vâsâlii iu suntu vgaţ român’i.

Legislativlu European apruchie Acordul di Suţatâ a Republicâl’ei Moldova la UE.

Parlamentul European apruchie, Bruxelles, Acordul di Suţatâ a Republicâl’ei Moldova la UE. Eurodeputaţl’ii pistipsescu că apruchiarea aluştui documentu, ţi yini unâoarâ ş-cu unâ achicâseari di libir schimbu, easti unâ pricunuşteari a alâxerilor ti turlii politicâ şi icunumicâ ţi li amintă Republica Moldova.

MAI român alâvdă ş-el apofasea şi dzâsi că România va s-andrupascâ, ş-finanţiar şi tehnic, proţeslu di bâgari tu practico, a autorităţlor di Chişinău, a Acordului di Suţatâ, ca, tu yinitor, s-poatâ s-hibâ amintat scupolu strategic di timel’iu mutrinda integrarea europeanâ a Republicâl’ei Moldova.

Aduţem aminti că România fu prota vâsâlii dit UE cari apruchie aestu acordu, cari va s-intrâ tu nom, unâoarâ ţi va s-hibâ apruchiat di Legislativili a tutulor aţeali 28 di vâsâlii dit Uniuni.

Soţial-democratlu Ioan Mircea Paşcu fu aleptu viţeprezidentu a Parlamentului European.

Eurodeputatlu soţial-democrat Ioan Mircea Paşcu fu aleptu viţeprezidentu a Parlamentului European cu unâ magioritati di voturi.

Viţeprezidentu a Comisâl’ei ti Afaceri Externi, Ioan Mircea Paşcu luă apofasea ta s-candideadzâ ti aestâ ipotisi, dupu ţi Corina Creţu fu apruchiatâ tu ipotisea di Comisar European ti Politicâ Regionalâ tu Comisia Europeanâ cumândisitâ di luxemburghezlu Jean-Claude Juncker.

Comisia Europeanâ hâbâriseaşti meatri ti agiutorlu a agricultorilor anvirinaţ di embargou-lu arus.

Minişţrâ a Agriculturâl’ei dit 21 di vâsâlii dit UE, prit cari şi România, câftarâ ali Comisii Europeanâ s-asiguripseascâ distui pâradz ti agiutorlu a agricultorilor anvirinaţ, afectaţ di embargou-lu arus, ama ş-ti alti turlii di crizâ ţi pot s-agudeascâ.

Tu idyul chiro. vâsâliili membri ali Uniuni mai caftâ ali Comisii s-da compensaţiili dit suma di 450 di milioani di euro ţi eara andreaptâ di finanţarea a Politicâl’ei Agricolâ Deadun. Executivlu European va s-ufiliseascâ aeşţâ pâradz ti astuparea a nâscântor guvi dit bugetlu pi estan şi va ta s-da agiutoari a agricultorilor dit rezerva di crizâ specificâ di 432 di milioani di euro.

Comisia Europeanâ hâbârisi chiola că va s-da a producâtorilor di legumi şi di lactati, ţi chirurâ baia ti furn’ia a embargoului arus, compensaţii di vârâ 344 di milioani di euro. Unâ apofasi easti tora aştiptatâ ş-tu ţi mutreaşti pâzâripserli ti bugetlu a Uniunâl’ei ti anlu ţi yini, cari lipseaşti s-hibâ bitisit stâmânâ ţi s-aproachi.

România avu unâ crişteari icunumicâ di 1,9% tu treilu trimestru.

PIB-lu ali Românii criscu, tu treilu trimestru dit anlu 2014, cu 1,9% andicra di doilu trimestru, iara andicra di idyul trimestru a anlui ţi tricu, icunumia româneascâ agiumsi la unâ crişteari di 3,3%, hâbârisi Institutlu Naţional di Statisticâ.

Tu Sumedru, FMI criscu la 2,4% estimărili mutrinda avansul a PIB-lui tu estan. Tu 2014, autorităţli di Bucureşti aşteaptâ unâ crişteari icunumicâ di 2,8%, dupu ţi, tu 2013, aestâ dit soni fu di 3,5%, unâ dit nai ma mărli rati dit Europa.

Pi di altâ parti, România fu a ţinţea vâsâlii tu UE mutrinda criştearea a producţil’ei industrialâ tu Yismârciun, andicra di meslu ţi tricu, cu un proţentu di 2,4%. Uidisit cu Ofiţilu European di Statisticâ, producţia industrialâ tu Uniuni fu ma mari tu aestu chiro, cu 0,6%, nai ma mărli crişteari hiinda tu Croaţia, Cehia, Irlanda, Ungaria şi România.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>