Eveniment Top – 01.11.2014

Alidzeri prezidenţiali tu Românii

România Internațional, 31.10.2014, 12:24

Alidzeri prezidenţiali tu Românii

Aţei cama di 18 di milioani di român’i cu îndreptu ti vot, suntu câlisiţ Duminicâ, tu protlu tur a alidzerilor prezidenţiali, s-bagâ tu mâna a unlui dit aţei 14 candidaţ mira a vâsâlil’ei ti yinitorl’ii ţinţi an’i.

S-alumtâ ti scamlu di cap a statlui 2 reprezentanţâ di partea a nâscântor suţati, 8 candidaţ andrupâţ di formaţiun’i di turlii politicâ şi 4 independenţâ. Ahurhitâ pi 3 di Sumedru, campania electoralâ fu atinsâ di zboarâ şi catandisi greali mutrinda un stog di dosari avdzâti di aruşfeti dit cari adarâ parti politicien’i analţâ şi mări emburi.

Existâ nâdia că aesti scandaluri di turlii politicâ, ţi yin un dupu analtu, s-nu da cali la indiferenţa a electoratului român, a curi apatii politicâ s-aspusi nica dit an’ii 90, prit unâ prezenţâ la vot tut ma scâdzutâ.

Român’ii suntu tora aştiptaţ tu un numir cât ma mari, la aţeali 18.550 di secţii di votari dit vâsâlii şi la aţeali 294 dit tru xeani. S-ascoasirâ dit tipar vârâ 21 di milioani di buletini di vot şi s-adrarâ cama di 94 di n’ii di ştampili cu zborlu Votat. Cara va s-lipseascâ, doilu tur a alidzerilor prezidenţiali va s-ţânâ pi 16 di Brumar.

Campanii contra aruşfetâl’ei la nivel analtu

Campania contra aruşfetâl’ei di la nivel analtu, dusi ninti, stâmâna aestâ — iara Direcţia Naţionalâ Contra Aruşfetâl’ei agudi, fârâ s-aleagâ di eali, şi Putearea şi Opoziţia, dreapta şi stânga, minişţrâ di tora ş-di ma ninti, parlamentari icâ primari.

Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii apufusi arestarea di oarâ a aţilui di ma ninti parlamentar soţial-democrat Viorel Hrebenciuc, unlu dit oamin’ii cu nai ma marea puterari dit stânga. A lui îi si aduţi câbati că, anamisa di soţ di partid, di îndoi magistraţi, ama şi deadun cu hiilu a lui, fu implicat tu multu zburâtili retrocedări paranom a dzâţ di n’ii di hectari di terenuri agricole ţi pâduri.

Dit aţei ţi furâ nai ma audiaţ, pi cari Direcţia Naţionalâ îi pistipseaşi ca hiindalor aţei ţi avurâ hâiri di aesti retrocedări, s-pari că adari şi Prinţlu Paul, hil’iu nipricânâscut a Regelui Carol al II-lea ali Românii.

Uidisit cu DNA, prejudiţilu ali Regii Naţionalâ a Pâdurilor treaţi di 300 di milioani di euro. Procurorl’ii idyil’ei Direcţii Naţionalâ Contra Aruşfetâl’ei arestarâ şi alţâ-ndoi soţ politiţ icâ finanţiari a prezidentului di tora, di ţentru-dreapta, Traian Băsescu, a curi lâ si aduţi câbati că, ti îndauâ comisioani paranom, di milioani di euro, agiutarâ la anyrâpsearea a nâscântor contracti supraevaluati cu licenţi IT ti sistemlu di anviţari dit Românii.

Dit aeşţâ adarâ parti şi aţel di ma ninti ministur PDL (tora tu opoziţii) di la Comunicaţii, Gabriel Sandu, şi emburlu Dorin Cocoş. Aestu dit soni fu, pânâ anlu ţi tricu, nicuchirlu ali Elena Udrea, candidatâ a Partidlui pro-prezidenţial Minarea Popularâ la preşedinţil’ia ali Românii.

Dari di ştafetâ la Comisia Europeanâ

Prezidentul ţi nica easti, ti îndauâ dzâli, la cumândisearea ali Comisii Europeanâ, portughezlu Jose Manuel Barroso, ţânu, N’iercuri, aţea dit soni adunari a executivlui comunitar ţi s-aflâ tu inşita a mandatlui.

Criştearea a Uniunâl’ei Europeanâ di la 15 la 28 di vâsâlii fu unâ dit nai ma mărli amintări dit dauli mandati, ţi lu avu un dupu alantu, liderlu european ţi sidzu nai ma multu pi ipotisi. El s-aspusi anvirinat, ama, di ezitărli a nâscântor vâsâlii membri şi lipsa di solidaritati mutrinda nâscânti apofasi. Gaile easti, tu minduita al Jose Manuel Barroso, şi lipsa di pistusini a cetăţen’ilor tu instituţiili europeani, ama şi problema ţi mutreaşti îngiustiţia soţialâ, lucri ti cari lipseaşti s-aibâ angâtan, uidisit cu zboarâli a lui, yinitoarea Comisii.

Aestâ dit soni ş-ahurheaşti lucurlu pi 1 di Brumar. Pripusâ di România tu năulu executiv cumândisit di criştin-democratlu luxemburghez Jean-Claude Juncker, soţial-democrata Corina Creţu va s-aibâ angâtan di domenea a politiţilor regionali.

Agiutoari europeani ti Românii

Uniunea Europeanâ va s-da vârâ 650 di milioani di euro ti proiecti di infrastructurâ energeticâ. Pi listâ easti şi gazoductlu dit Vâryârii câtâ Austria, cari va s-treacâ prit România şi Ungaria, aţea ţi va s-adarâ lucurlu hiinda compania româneascâ Transgaz, a curi va s-îi da pi mânâ cama di un milion şi giumitati di euro.

Pâradzl’ii, yiniţ di la Mecanismul European di Conectari, va s-hibâ daţ, nai ma multu, ti proiecti di infrastrucurâ di gazi tu regiunea ali Amari Balticâ, ama şi tu Europa Ţentralâ şi di Sud-Estu. Proiectili andrupâti va s-agiutâ la sicuritatea energeticâ a Europâl’ei şi la adrarea a unâl’ei pâzari europeanâ di energii.

Tut dit partea a Uniunâl’ei Europeanâ, prit-un program adrat ti tuţi aţeali 28 di vâsâlii membri, va s-li’a agiutoari, dupu dzua di 17 di Brumar şi cama di 1.200 di fumel’i şi persoani cu catandisi greali dit Românii.

Poşta pitricu 2,6 di milioani di cupoani cu numili anyrâpsiti, cu un pâhă di 128 di lei (vârâ 28 di euro), pi timeilu a curi persoanili ti cari zburâm m-nsus va s-aibâ hâiri di 27 di kiladz di mâcări.

Tu idyul chiro, Guvernul di Bucureşti apufusi s-da aproapea 100 di milioani di lei (cama di 22 di milioani di euro) ti andridzearea a infrastructurâl’ei aspartâ di nicărli dit chirolu Alunar-Yismârciun. Va s-li’a aeşţâ pâradz 171 di câsâbadz dit 15 di giudeţi.

România apruchie rezultatlu a alidzerilor dit Ucraina

Ministerlu Român di Externi apruchie Luni, bitisearea a alidzerilor parlamentari dit Ucraina (viţinâ cu România) şi aspusi că el easti unâ dit etapili di nai ma marea simasii prit cari creaşti cadurlu democratic dit aestâ vâsâlii tu ţi mutreaşti bâgarea tu practico a agendâl’ei di reformi ţi lipseascu ti calea câtâ Europa.

Diplomaţia di Bucureşti apruchie, tu idyul chiro, numirlu mari a cetăţen’ilor ucraineni ţi s-dusirâ la vot, aestu lucru spunândalui borgea tin’isitâ a societatâl’ei ucrainianâ ti un yinitor a reformâl’ei ali vâsâlii şi ali societati, la general.

Aduţem aminti că la alidzerli legislativi di Dumânica ţi tricu, proocţidentalii ucrainen’i amintarâ dealihea, cama di trei sferturi dit alegâtori andrupânda susto minduita a guvernului di Kiev.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>