Eveniment Top – 11.10.2014

Sentinţâ definitivâ tu ţi mutreaşti cazlu Rompetrom

România Internațional, 10.10.2014, 12:46

Sentinţâ definitivâ tu ţi mutreaşti cazlu Rompetrom

Optu oamin’i, prit cari şi un senator şi un ministru di ma ninti la Comunicaţii, furâ condamnaţ, prit unâ sentinţâ definitivâ a Curtâl’ei di Apel Bucureşti, la pideapsi di hapsi cu executari, tu unlu nai ma avdzâtili dosari dit isturia post-comunistâ ali Românii.

Senatorlu Sorin Roşca Stănescu, cânâscut ti activitatea lui giurnalisticâ, luă doi an’i şi patru meşi, ti ufilisearea di informaţii ayoriea şi adrarea a unui grup infracţional organizat, iara aţel di ma ninti ministru Sorin Pantiş, ţi easti deja tu hapsi, ti furn’iea a altui dosar di aruşfeti, luă doi an’i şi optu meşi, ti complicitati la manipularea a pâzarâl’ei di capital, ama şi ti adrarea a unui grup infracţional organizat.

Alti patru persoani luarâ sentinţi di hapsi cu suspendari. Protlu om dit dosar, cânâscutlu embur Dinu Patriciu, ti cari procurorii câftarâ 20 di an’i di hapsi, muri tu Avgustu, tu unâ clinicâ dit Londra. Tu aestu dosar, a lui îi si aduţea câbati că, întrâ an’ii 1999 şi 2001, luaă 85 di milioani di dolari, pâradz ţi lipsea s-agiungâ la bugetlu ali vâsâlii, şi că, tu 2004, manipulă tranzacţionarea a nâscântor acţiun’i la Bursa di Valori Bucureşti.

Veridctul dit soni, tu dosarlu Rompetrol, cum lu ştii marli public, vini dupu opt an’i di la ahurhearea a proţesului.

Baza militarâ di Deveselu, sum cumândiseari di turlii americanâ

Armata americanâ acâţâ, Viniri, cumândisearea a bazâl’ei militari di Deveselu (tu sudlu ali Românii), iu va s-hibâ.ndreaăti, ti prota oarâ, elementi antirachetâ ali NATO.

Aestâ bazâ va s-aibâ un radar multu performantu – AEGIS – ama şi vârâ 25 di interceptoari, cari, deadun, lipseaşti s-lucreadzâ ahurhindalui cu anlu 2015. Tu aeşţâ dit soni an’i, SUA deadi aproapea 100 di milioani di dolari ti alâxearea a bazâl’ei di Deveselu.

România apruchie aestu sistem ca parti dit scutlu american antirachetâ tu Evuropa, tu meslu Yismârciun a anlui 2011. Tutâ arhitectura antirachetâ pi cari SUA u adră tu Evropa caftâ s-agiutâ la afirearea di posibili atacuri a nâscântor vâsâlii pi cari Ocţidentul li veadi ca hiindalor cu piricul, cum easti Iranlu.

Andridzeri ti posibili infectari cu Ebola

România easti etimâ s-alumtâ cu cazuri di Ebola, chiola aestu piricul nu easti ahântu mari, deadi asiguripseri secretarlu di stat tu Ministerlu di Interni, Raed Arafat.

Guvernul di Bucureşti deadi deja, 25 di milioani di lei, icâ vârâ şasi milioani di euro, ti aesti dit soni andreidzeri. Cara va s-hibâ vârâ caz cu Ebola, testarea va s-adarâ tu laboratoari dit Ghermânii, iara oamin’ii lândzidz, dzâsirâ autorităţli di Bucureşti, va s-hibâ duşi la un spital militar di campanii cu tuti dotărili ţi lipsescu, ţi va s-hibâ instalat anamisa di Bucureşti.

Alumta tu şomajlu

Ministrul român a Lucurlui, Rovana Plumb, luă parti, Milano, la conferinţa mutrinda ocuparea a forţâl’ei di lucru pi continentu, andreaptâ di prezidenţil’ia italianâ a Consiliului UE.

Ea zburâ ti meatri concreti pi cari Guvernul di stânga di la Bucureşti li scoasi tu migdani tu alumta contra a şomajlui. Rovana Plumb: Prota, zburâm di criştearea a salariului minim pi icunumii, di niluarea di pâradz ti profitlu reinvestit, ama şi di n’icşurarea a sumâl’ei di pâradz daţ ti asiguripserli soţiali (la angajator) ahurhinda cu meslu Brumar, cari va s-aibâ efecti multu buni tu ţi mutreaşti ocuparea.

La andamusea di Milano vinirâ, anamisa di alţâ, cancelarlu gherman, Angela Merkel, prezidentul francez, François Hollande, premierlu spaniol, Mariano Rajoi, şi aţel ali vâsâlii-gazdâ, Matteo Renzi.

Aeşţâ dit soni zburârâ di alocarea, la nivel european, a vârâ 20 di miliardi di euro şi adrarea cama lişoarâ a proţedurilor prit cari aesţâ pâradz va s-hibâ ufilisiţ tu alumta contra a şomajlui – cari agiumsi, tu ma multi vâsâlii evropeani, ca Spania icâ Gârţia, un mari flagel soţial.

Tu Românii, rata a şomajlui s-anvârteaşti, di an’i bun’i, anamisa di 7%, ama, ti gailelu a autorităţlor, tu ţi-i mutreaşti pi tiniri, aestâ dit soni tricu di 25 di proţenti.

Meatri ti diaspora

Cabinetlu di Bucureşti apruchie programlu “Prota casâ” ti român’ii ţi bâneadzâ ş-lucreazâ, cum lipseaşti, legal, tu xeani.

Guvernul dzâsi că aeşţâ dit soni pot s-li’a un credit ta ş-ancupârâ icâ ş-adarâ unâ casâ.

Executivlu spuni că, unâoarâ cu programili Prota casâ şi Prota amaxi ti român’ii dit diaspora, eivor va s-hibâ stimulaţ s-toarnâ tu vâsâlii. Tu idyul chiro, executivlu apufusi ca taxili consulari ti scutearea a certificatilor di amintari a ficiuriţlor amintaţ dit pârinţâ român’i tu xeani, nu va s-mai hibâ pâltiti, aclo iu documenteli suntu adrati tu şasi meşi di la amintari.

Pi di altâ parti şi actili di câlâturii ţi lipsescu ti minorl’ii român’i ţi au pânâ tu 6 an’i, va s-hibâ fârâ pâradz.

Un Nobel, ti un cercetător amintat tu Românii

Cercetătorlu gherman amintat tu Românii, Ştefan Hell, luă Premiul Nobel ti Chimii.

Anamisa di doi oamin’i di ştiinţâ american’i, el amintă distincţia ti dezvoltarea ali microscopii fluorescentâ. Ştefan Hell ş-luă doctoratlu la Universitatea dit Heidelberg şi easti directorlu a Institutlui “Max Planck” ti Chimii şi Biofizicâ.

Tu anlu 2012, el luă şi titlul di Doctor Honoris Causa ali Universitati Vasili Goldiş di Arad (tu vestul ali Romanii), câsâbă iu aestu dit soni fu amintat.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>