Eveniment Top – 20.09.2014
România şi energia
România Internațional, 19.09.2014, 14:31
România şi energia
România agiunsi, stâmâna aestâ, unâ dit victimili a scâdearâl’ei di gazi rauseşţâ, apofasi pi cari Moscova u luă maşi ea goalâ, şi aestu lucru fârâ s-da hâbari nâinti.
Chiola cantitatea, tu ţi u mutreaşti vâsâlia a noastâ, nu scâdzu ahât multu, cât s-hibâ un multu mari gaile, Bucureştiul pistipseaşti că, aşi cum easti catandisea dit alţâ mări câsâbadz, ca Viena, Varşovia icâ Bratislava, afectaţ dzâlili aesti, că Moscova andreadzi unâ practicâ pi cari, iarna ţi yini, poati s-u ufiliseascâ ca armâ di turlii energeticâ.
Ministrul român ti energii, Răzvan Nicolescu, deadi asiguripseri că poplu nu va s-aibâ problemi di iarnâ, iţi cari va s-hibâ politica pi cari Arusia va u bagâ tu practico tu domenea energeticâ, unâ domeni ayoriea ti aproapea tutâ Evropa. Tu unâ ahtari catandisi, împlinâ di gaileadz, autorităţli di Bucureşti luarâ unâ apofasi ţi pari naturalâ. Udălu a Deputaţlor, ca for di apofasi, apruchie proiectul di nom mutrinda alâxearea şi completarea a Nomlui di energii electricâ şi a gazilor naturali, ama şi a Nomlui ti petrol.
Unâ dit protili alâxeri easti amânarea cu doi an’i şi giumitati tu ţi u mutreaşti liberalizarea a pâhălui la gazi. Tu moaubeţli cu creditorl’ii di nafoara ali vâsâlii, FMI, Comisia Evropeanâ şi Banca Mondialâ, chiorolu apufusit easti 31 di Andreu, 2018. Premierlu Victor Ponta dzâsi că aestâ meatrâ fu luatâ şi câ ţe, fârâ unâ andrupari soţialâ ti popul, aestu dit soni nu va s-poatâ s-ducâ problema a criştearâl’ei a pâhălui la gazi.
Pi di altâ parti, Guvernul di Bucureşti caftâ s-îi facâ pi italien’ii di la Enel, companii ţi lucreadzâ tu producţia şi distribuţia di energii electricâ, s-nu alasâ nanâparti operaţiun’ili, lucurlu dit Românii. Apofasea, ti cari nu deadi iţi vârâ giuiapi, pari că nu u aştipta canâ, dzâc analişţâl’ii icunumiţ, câ ţe Enel avu profit multu bun pi pâzarea autohtonâ. Tu idyul chiro, spun experţâl’ii, fudzearea al Enel, companii ţi fu bâgatâ tu categoria a investitorilor di turlii strategicâ, poati s-îi dipârteadzâ di România pi mărl’ii investitori xen’i.
România andrupaşti apruchiarea ali Ucrainâ tu UE
Ministerlu di Externi di Bucureşti, alâvdă apruchiarea, deadun, di Parlamentul Evuropean şi di aţel di Kiev a Achicâsearâl’ei ti Asociaţia Ucraina – UE. MAE dzâţi că votlu di Strasbourg şi Kiev adarâ cama lişoarâ calea evropeanâ ali Ucrainâ.
Tu idyul chiro, diplomaţia românâ şi-dzâsi şi ea disnău iara andruparea limpidâ ti alidzearea pro-evropeanâ aspusâ di poplu ucrainean. Tu ahurhita a meslui Alunar, România fu protlu stat comunitar ţi apruchie Achicâserli ti Suţatâ întrâ UE şi trei vâsâlii ţi eara sovietiţi ma ninti, icâ Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.
Regionalizarea, tu unâ turlii aspusâ di UDMR
Un proiectu di regionalizari ali Romanii, ţi mutreaşti şi partea etnicâ, fu aspus di UDMR, tora la co-guvernari. Partidili di la puteari, cum easti PSD, ama şi aţeali dit opoziţii, cum suntu PNL şi PDL, nu pistipsescu că aestu proiectu va s-amintâ, câ ţe, cara va s-intrâ tu practico, poati s-adarâ ofiţial aşi-dzâslu Loc Secuiescu, tes pi trei giudeţi dit ţentrul ali vâsâlii.
Reprezentanţâl’ii aţilor trei formaţiun’i dzâsirâ că unâ ahtari turlii di proiectu nu tin’iseaşti Nomlu di Time’liu şi adusirâ aminti că România easti vidzutâ ca hiindaei un exemplu la nivel evropean tu ţi mutreaşti tin’isearea a îndrepturilor a minorităţlor etniţi.
Pi di altâ parti, aţel ţi cumândiseaşti UDMR, Kelemen Hunor, dzâţi că partidlu nu s-minduiaşti ici la separatismu.
Iara vinirâ apili
Patru giudeţi dit vestul şi sud-vestul ali Românii – Timiş, Caraş — Severin, Gorj şi Mehedinţi — furâ agiunsi di inundaţii. Furâ înreghistrati mări ghideri, iara Guvernul apruchie agiutoari di urgenţâ ti oamin’i.
RadiRo, o nauâ ediţii
Tu inşita a stâmânâl’ei avem Bucureşti, aţea de-a daua ediţii a Festivalui RadiRo – Festivalu Internaţional a Orchestrilor Radio, golu, uniclu di ahtari turlii dit Evropa. Anamisa di Orchestra Naţionalâ Radio, l’ia parti şi orchestri simfoniţi Radio di Finlanda, Cehia, Ghermania şi Franţa.
Aestu evenimentul, cari s-bitiseaşti pi 27 di Yismârciun, easti andreptu di Radio România.
Armânipsearea: Cristina Mina
