Eveniment Top – 09.08.2014

Niachicâseri di turlii politicâ la nivel analtu

România Internațional, 08.08.2014, 12:34

Niachicâseri di turlii politicâ la nivel analtu

Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, nu apruchie pripunerli a premierlui soţial-democrat Victor Ponta mutrinda portofoliili a Culturâl’ei şi a Bugetlui. Caplu a statlui dzâsi că aţeali dit soni pripuneri nu sunt uidisiti, icâ Rozalia Biro, di partea UDMR, la Culturâ, şi Claudiu Manta, dit partea PSD, ti Buget. Prit unâ apofasi a Curtâl’ei Constituţionalâ, caplu ali vâsâlii ari îndreptul s-nu aproachi maşi unâ goalâ pripuneari a premierlui, cari, tu aestâ catandisi, ari borgea s-aspunâ pi altuvârâ.

Pi di altâ parti, prezidentul Băsescu îi câftă a premierlui Ponta s-mutreascâ ghini, nica unâ oarâ, apofasea a lui mutrinda aspunearea publicâ a aşi-dzâslui pactul ti banâ deadun, pi cari doil’ii l-u-anyrâpsirâ tu anlu 2012, tu unâ chiro politic nu para bun. Premierlu dzâţi că actul, ţi mutreaşti, prota, s-asiguripseascâ stabilitatea politicâ şi cari caftâ chiola şi un cod di purtatâ, nu fu anyrâpsit di prezidentu cu bunâ pistusini.

Tu 2012, premierlu Ponta eara co-liderlu a suţatâl’ei di la puteari, USL, cari, prit-ndoi paşi proţedurali, vru sâ l-u-ascoatâ di pi ipotisi pi prezidentul ali vâsâlii. Tu vearea aţilui an, fu andreptu ş-un referendum ti scutearea di la puteari aluştui dit soni. Chiola vârâ 90% dit aţei viniţ la vot s-aspusirâ ti scutearea di pi ipotisi a caplui di stat, mandatlu a lui fu “ascâpat” prit unâ apofasi di turlii tehnicâ a Curtâl’ei Constituţionalâ, di niapruchiari a referendumlui, ti furn’iea că nu fu tin’isit cvorumlu.

România ş-pâradzlii europeni

Comisia Europeanâ apruchie Acordul di Parteneriat 2014 – 2020 cu România, documentu iu Bucureştiul aspusi cum caftâ s-ufiliseascâ pâradzl’ii ţi îi yin ti aţel di tora exerciţiu bugetar comunitar, ţi mutreaşti chirolu 2014 — 2020. Dupu aestâ apruchiari, nu poati canâ s-aspunâ că actul pitricut di autorităţli di Bucureşti tin’iseaşti tuti lucârli şi li câfta Comisia Europeanâ, dzâsi, haristusit, ministrul român ti pâradz eurpen’i, Eugen Teodorovici. Aestâ, dupu ţi, tu ahurhita a anlui, Comisia Europeanâ zburâ strâmbu ti prota variantâ a actului.

Tu bugetlu di tora al UE, România ari bâgati ayoriea vârâ 43 miliardi di euro. Pi pâltărli a Guvernlui di Bucureşti, dzâc analişţâl’ii, easti unâ mari chiatrâ, tu sinfuniili tu cari, tu aţel di ninti exerciţiu bugetar al UE, dit chirolu 2007 – 2013, România avu nai ma n’ica ratâ mutrinda luarea a pâradzlor europen’i – 37%, andicra di alanti vâsâlii comunitari.

Hâbări ali BNR

Banca Naţionalâ ali Românii (BNR) n’icşură dobânda di politicâ monetarâ, di la 3,5 la 3,25% pi an. Easti un nău semnu ti scâdearea a pâhălui a creditărilor, ama nu şi ti scâdearea a dobândzâlor la depoziti, dzâsi guvernatorlu a Băncâl’ei Ţentralâ, Mugur Isărescu. Tut stâmâna aestâ, BNR şi-aspusi, tu n’icşurari, prognozili ti inflaţii.

Aşi, tu inşita aluştui an, Banca Ţentralâ dzâţi că inflaţia va s-agiungâ la 2,2%, iara, tu bitisita al 2015, la 3%. Inflaţia cama n’icâ nu easti un gaile ti criştearea icunumicâ, ti stimularea a lucurlui icâ ti productivitati, deadi asiguripseri guvernatorlu Isărescu. Tu idyul chiro, ofiţialu BNR adusi aminti că inflaţia scâdzutâ easti unlu dit criteriili câftati mutrinda intrarea tu zona euro, scupo pi cari România îl va ti anlu 2019.

România, ţintâ ti atacurli di turlii ţiberneticâ

Servicilu Român di Informaţii (SRI) hâbârisi că ma multi instituţii dit vâsâlii sunt câftati di atacuri mări di turlii ţiberneticâ. Uidisit cu SRI, aesti dit soni mutrescu instituţii di stat, ca ministeri şi agenţii guvernamentali, companii privati, ama şi persoani fiziţi. Aesti atacuri yin di la grupări di vâtâmari informaticâ şi grupări extremist-teroristi, dzâsi SRI.

Trei calificări la fotbal

Trei dit aţeali patru echipi româneşţâ di fotbal ţi giucarâ tu treilu tur a cupilor europeni, agiunsirâ tu play-off, icâ nâinti di faza a grupilor. Campioana Steaua Bucureşti amintă, tu vâsâlii, cu 2-1 mecilu cu FK Aktobe, dit Kazahstan, şi, cu 4-3 la scorlu general, şi tricu ma largu. Nu easti di mari simasii bitisita a dublâl’ei dit play-off, câ ţe Steaua tut va s-gioacâ tu grupili a Ligâl’ei Europa, iu Astra Giurgiu şi Petrolu Ploieşti amintarâ ş-eali meciurli, tu deplasari, cu 3-2, icâ 4-1, dinâintea a dauâ echipi dit Cehia, Slovan Liberec şi Viktoria Plzen.

Tu giocurli tur, Astra avea amintatâ, scor 3-0, iara Petrolu bitisi cu idyul numir di goluri, 1-1. Pi di altâ parti, CFR Cluj chiru, tu vâsâlii, scor 0-2, cu Dinamo Minsk, echipâ ţi avea amintatâ şi tu Belarus, cu 1-0.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>