Eveniment Top – 19.07.2014
România Internațional, 29.07.2014, 11:21
Comisia Europeanâ ari un nău prezidentu
Yinit di partea a popularilor europen’i, luxemburghezlu Jean-Claude Juncker, easti, di Marţâ, năulu prezidentu ali Comisii Europeanâ. Mandlu a lui fu apruchiat Strasbourg, di Parlamentul European, dupu ţi şi-aspusi programlu politic. El mutreaşti crişterea icunumicâ, adrarea di năi locuri di lucru, Uniunea icunumicâ şi monetarâ, pâzarea unicâ, negoţierili, pâzâripserli cu SUA tu ţi mutreaşti Acordul di suţatâ transatlantic, politica europeanâ ti urdinari a poplui, ama şi ligâturli ali Uniuni Europeanâ.
Tora lipseaşti s-hibâ adratâ suţata di comisari al Jean-Claudi Juncker. Liderl’ii ali Uniuni Europeanâ, andamusiţ N’iercuri searâ, tu Consiliu, lipsea s-apufuseascâ deadun tu ţi mutreaşti ipotisili di comisari tu nâscânti domenii di mari simasii. Ama aeşţâ dit soni nu amintarâ, aşi că apufusirâ s-adunâ iara tu inşita a meslui Agustu. România caftâ s-ţânâ ghini portofolilu a Agriculturâl’ei tu yinitoarea Comisii şi s-lu ţânâ tu ipotisi tut pi titularlu di tora, icâ Dacian Cioloş.
Uniunea Europeanâ şi SUA sancţioneadzâ disnău Arusia
Idyii lideri europen’i andamusiţ Bruxelles apufusirâ dânâsearea a operaţiun’ilor finanţiari cu Arusia a Bancâl’ei Europeanâ di Investiţii şi a aţil’ei di Reconstrucţii şi Împrustari. Moscova, a curi îi si aduţi câbati di conflictul di turlii armatâ dit estul ali Ucrainâ, lipseaşti ş-aspunâ influenţa mutrinda grupărli pro-arusi şi s-dânâseascâ urdinarea di armi pisti sinuri. Chiola aruşl’ii nu sunt ici haristusiţ, şi SUA deadi hâbari ti nai ma grealili sancţiun’i dit aţel di soni chiro contra a lor, câ ţe, aşi cum dzâţea prezidentul Barack Obama, Moscova nu apruchie meatrili ţi lipseau ta s-bitiseascâ zurbâlâchea dit vâsâlia Ucraina.
Sancţiun’ili mutreascu dauâ mări instituţii dit Arusii, icâ ş-marli Gazprom, ama şi dauâ companii dit domenea ali energhii. Aesti nu va s-hibâ apruchiati pi pizărli di capital americani. Ma multi firmi dit domenea militarâ va s-hibâ ş-eali sancţionati, icâ ş-producătorlu Kalaşnikov.
Ucraina şi Fâşia Gaza — focari di polim
Catandisea dit estul ali Ucrainâ agiunsi, Gioi, la năi coti analti unâoarâ cu câdearea a unui aeroplan di linii ali companii Malaysia Airlines. Tuti aţei 298 di oamin’i ţi azbuirau cu el, chirurâ. Aeroplanul, ţi avea decolatâ di Amsterdam şi s-duţea câtâ Kuala Lumpur, câdzu tu reghiunea Doneţk, cumândisitâ di pro-aruşi, la maşi îndoi kilometri di sinurlu cu Arusia. Prezidentul român, Traian Băsescu, câftă ayoniea limpidzearea aliştei catandisi mutrinda aestâ catastrofa şi câftă ca experţâ dit Uniunea Europeanâ s-l’ia parti la anchetâ anamisa di autorităţli ucrainieni.
Tu idyul chiro, ministerlu român di Externi deadi cali la unâ celulâ di crizâ cari mutreaşti ama şi conflictul dit Fâşia Gaza. Dupu scutearea di aclo, tu ahurhita a stâmânâl’ei, a unui grup di 84 di român’i şi fumeili a lor, tu reghiuni furâ iara pitricuti dauâ echipi consulari. Eali s-aflâ tora tu Amman şi Tel Aviv şi sunt ietimi s-agiutâ român’i armaşi aclo.
Niachicâseari prezidentu – premier mutrinda n’icşurarea CAS
N’icuşarea cu 5% a pâradzlor daţ di angajator ti asiguripserli soţali (CAS) easti multu bunâ ti mediul di afaţeri dit Românii, maca, nu ini diunâoarâ cu crişteri di taxi şi impoziti. Zboarâli suntu a prezidetului a Consiliului a Investitorilor Xen’i, Steven van Groningen, dupu moaubeţ cu prezidentul Traian Băsescu. Luni, caplu a statlui, lu-acl’imâ pi premierlu Victor Ponta ta s-azburascâ, dupu ţi, nâinti, avea dzâsâ că nu va s-aproachi nomlu maşi dupu ţi Guvernlu va îi dzâcâ di iu va s-li’a pâradz ta s-ţânâ pi cicioari scâdearea CAS, ama şi ţi mutreaşti s-adarâ ta s-nu da cali la problemi bugetari.
Tu minduita al Traian Băsescu, n’icşurarea cu 5% a CAS-ului aduţi dupu ea crişteri di taxi icâ scâdearea a investiţiilor. Premierlu Ponta dzâţi, pi di altâ parti, că n’icşurea CAS cu 5 proţenti la angajator lipseaşti adratâ tora, câ ţe România ari crişteari icunumicâ
Dreapta politicâ româneascâ – aproapea s-hibâ unâ
Bucureşti s-bitisirâ, stâmâna aestâ, pâzâripserli di turlii politicâ dintrâ nai mai mărl’ii formaţiun’i di ţentru-dreapta dit Românii, PNL şi PDL, ţi vor s-hibâ unâ. Liderl’ii a daulor partidi dit opoziţii zburârâ andicra di aţeali dit soni lucri ti adrari mutrinda aestâ suţatâ. Ei caftâ s-adarâ unâ mari formaţiuni cari s-poartâ numa di PNL – PDL şi cari s-alumtâ cu PSD, partid ţi amintă cu magioritati di voturi euroscrutinlu dit inşita a meslui Mai.
Pi chiro scurtu, scupulu a PNL-PDL easti amintarea a alidzerilor prezidenţiali dit Brumar, la cari va s-hibâ un gol candidat a curi numă va u avdzâm tu ahurhita a meslui Augustu. Pi di altâ parti, Consililu Permanentu ali Uniuni Democrati a Maghiarilor dit Românii — tu suţata di la guvernari — lu aspusi pi prezidentul a lui, Kelemen Hunor, ca politician candidat la prezidenţiali.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>