Eveniment Top – 05.07.2014
Florentin Căpitănescu, 04.07.2014, 11:34
Romania aproachi achicâsearea angrâpsitâ di Rep. Moldova cu UE
România dzâţi, nica unâ oarâ, că adarâ tut ţi lipseaşti ta s-agiutâ Republica Moldova s-intrâ pi calea UE. Parlamentul ali Românii easti protlu for legislativ dit vâsâliili comunitari ţi bitisi proţeslu di apruchiari a achicâserilor di asoţieri cu Uniunea Europeanâ angrâpsiti, stâmâna ţi tricu, Bruxelles, di Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Aţei doi udadz dit Parlamentul di Bucureşti, andamusiţ ayoriea, apruchiarâ tuti documentili.
Ministrul român di Externi, Titus Corlăţean, alâvdă aestu proţes, câ ţe fu bitisit ayoniea, spunândalui că aestu dit soni aratâ andruparea a Bucureştiului tu ţi mutreaţti intrarea tu spaţiul european aţilor trei vâsâlii soaţi. El zburâ ş-ti ghineţli pi cari Rep. Moldova va li aibâ tu ţi mutreaşti icunumia, tu sinfuniili tu cari aţea di ninti republicâ sovieticâ easti nai ma pauperâ dit Europa. Titus Corlăţean: Pistipsim, pi timeilu a evaluărilor ali Comisii Europeanâ, că, tu yinitorl’ii an’i, PIB-lu ali Republicâ Moldova va s-creascâ cathi an mcu vârâ 5,4%. Easti unâ crişteari di mari simasii, tu unâ vâsâlii iu icunumia di u ştim tuţ, nu easti la un nivel multu bun. Andicra di achicâsearea Puteari — Opoziţii, multu rarâ tu politica româneascâ – pi tema aliştei apruchieri, zburâ liderlu PDL Vasili Blaga: Cathi oarâ clasa politicâ româneascâ fu di idyea parti cându fu zborlu ti intereseli ali Românii, andicra di interesili a fraţlor a noşţrâ di ningâ arâulu Prut.
Aestu mari acordu fu apruchiat şi di Parlamentul di Chişinău, chiola opoziţia a comunişţâlor filoruş nu vru aestu lucru.
Dzua naţionalâ a SUA, Bucureşti
Ti Românii, suţata di turlii strategicâ cu SUA fu, easti şi va s-hibâ di mari simasii, dzâsi premierlu Victor Ponta, câlisit la andamusea andreaptâ fu furn’ia a Dzuâl’ei naţionalâ a SUA, di reprezentanţâl’ii american’i la Bucureşti. Premierlu Ponta mai dzâsi că administraţia americanâ pitreaţi a societatâl’ei româneascâ alâvdări mutrinda statlu di îndreptu si alumta cu aruşfetea. Andicra di alumta contra aliştei dit soni, unâ temâ multu zburâtâ di ofiţialii american’i ţi vinirâ, tora ayoniea tu Românii, zburâ şi aţel şi reprezentantul ti emburi ali SUA la Bucureşti, Duani Butcher. România dusi multu ninti tu ţi mutreaşti tutâ alumta contra ali aruşfeti, ta s-asiguripseascâ instituţii independenti şi ta s-adarâ societăţ iu tuţ cetăţen’ii s-hibâ isa dinâintea a nomlui, săusi diplomatlu american.
Electrica, la Bursâ
Acţiun’ili Electrica – companii ţi mutreaşti energia electricâ tu Românii — sunt tranzacţionati, di Viniri, la bursili di la Bucureşti şi Londra. Ti aţeali 51% dit acţiun’il, vâsâlia a noastrâ, cari, aşi, armâni cu 49% dit acţiun’i, luă vârâ 450 di milioani di euro, pâradz cari va s-armânâ ti companii, ca timel’iu finanţiar ti yinitoarili investiţii. Easti ti prota oarâ cându unâ companii di stat easti privatizatâ prit pâzarea di capital.
Dupu aestu lucru cu Electrica, Guvernul di Bucureşti hâbârisi, prit ministrul delegat ti energii, Răzvan Nicolescu, câ mutreaşti privatizarea şi altor mări companii, cum easti Complexul Energetic Oltenia icâ Hidroelectrica. Pi di altâ parti, unâ altâ mari companii di stat, CFR Marfâ, dzâsi că 2.500 di lucrâtori va s-hibâ daţ nafoarâ. Aestu lucru, spuni cumândisearea al CFR Marfâ, easti unâ meatrâ zorlea ti crişterea ali competitivitati tu ţi u mutreaşti.
Parlamentul da cali a n’icşurărilor CAS
Proiectul a Guvernului ali Românii di n’icşurari a sumâl’ei di pâradz daţ ti asiguripserli soţiali (CAS) cu 5% ti angajator fu apruchiat, cu tuti voturli, di Camera a Deputaţlor. Uidisit cu Guvernul, scâdearea CAS, ţi lipsealti s-ahurheascâ di la 1 di Sumedru, va s-agiutâ emburl’ii, ama şi pâzarea di locuri di lucru. Creditorl’ii di nafoarâ ai Românii — FMI, Comisia Europeanâ şi Banca Mondialâ — şi mărli sindicati dit vâsâlii nu aproachi ici aestâ meatrâ ta s-hibâ bagâtâ tu practico.
Halep, tu semifinali la Wimbledon
Nai ma buna giucâtoari di tenis dit Românii, Simona Halep, treilu numir tu lumi, agiunsi pânâ tu semifinali la turneulu di Wimbledon, treilu mari turneu a anlui. Tu aţel dit soni meci, ea chiru cu 7-6, 6-2, dinâintea ali Eugenii Bouchard (Canada), dupu ţi s-agudi. Cara va s-agiundzea tu finala di Wimbledon, Halep va s-alina pi doilu loc tu lumi. La aţel di nâinti mari turneu, Roland Garros, Halep amintă s-gioacâ final, ama u chiru dinâintea ali giucâtoari arusâ, Maria Şarapova.
Armânipsearea: Cristina Mina