Eveniment Top – 28.06.2013
România Internațional, 27.06.2014, 12:30
Câvgă românescu la nivel analtu
Parlamentul di Bucureşti apruchie N’iercuri un zbor politic ofiţial prit cari îi caftâ a prezidentului Traian Băsescu s-iasâ di pi ipotisi, ti furn’iea a câgvălui ti aruşfeti şi trafic di influenţâ tu ţi-l mutrreaşti pi fratili a lui, Mircea. Senatoarea soţial-democratâ Gabriela Firea deadi ghivâseari a zborlui: Cu gaile mutrinda marli câgvă ligat di fumeal’ia a prezidentului ali Românii, Parlamentul di Bucureşti apruchie aestâ carti ofiţialâ: Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, nu mai poati s-asiguripseascâ independenţa şi legitimitatea a ipotisâl’ei prezidenţialâ, furn’ii ti cari lipseaşti s-iasâ di pi aestâ dit soni ipotisi.
Demisia aluştui u vor nai ma mulţâl’ii politicien’I di n-stânga — PSD, PC şi UNPR, ama şi aţei dit PPDD şi liberal’ii, di pi alantâ parti – dit opoziţii. PDL şi opoziţia pro-prezidenţialâ nu ş-aspusi votlu. Aestâ carti nu ari ici pâhă di turlii giuridicâ şi nu ari puteari s-îi bagâ zori a prezidentului s-adarâ ahtari lucru. Tu idyul chiro, Traian Băsescu avea dzâsâ nâinti că nu va s-adarâ aşi, câ ţe el nu avu ligâturâ cu dosarlu a fratilui a lui şi nu ari câ ţe s-da giuiapi ti ţi adră aestu dit soni.
Republica Moldova, Georgiana şi Ucraina – cama aproapea di UE
Prezidentul Traian Băsescu câftă ca prit protili lucri ti mutreari tu mandatlu a lui s-hibâ şi andruparea a Republicâl’ei Moldova tu ţi mutreaşti intrarea tu UE. Anamisa di Georgia şi Ucraina, Moldova angrâpsi cu Uniunea Europeană, tu inşita a stâmânâl’ei, Bruxelles, unâ Achicâseari di Asoţieri şi Comerţu Libir Aprofundatu. Tu Arusii, un ahtari documentu easti vidzut ca hiindalui un lucru prit cari aesti trei vâsâlii ies di sum putearea a ei. Bruxelles, pi di altâ parti, el easti apruchiat ca hiindalui di turlii isturicâ.
Achicâsearea di Asocieri şi Comerţu Libir Aprofundat va s-adarâ ama lişoarâ integrarea europeanâ şi tu ţi mutreaşti partea politicâ, ama şi icunumicâ aliştei vâsâlii. Va s-adarâ, idyea, unâ aradâ di lucru deadun tu domenii cum easti comerţul, politica di sicuritati şi cultura. Achicâsearea easti ti ţiva, ti un lucru”şi nu contra a curiva — dzâsi prezidentul tu ipotisi ali Comisii Europeanâ, Jose Manuel Barroso, tu minduita a curi Uniunea Europeanâ ş-li’a borgea ta s-şeadâ totna anamisa di Republica Moldova, Georgia icâ Ucraina ta s-li alâxeascâ tu democraţii moderni.
Un nău ministru la Transporturi
Guvernul di Bucureşti s-alâxi! Di stâmâna aestâ ari un nău ministru la Transporturi, pi Ioan Rus. Prit protili lucri ti adrari tu mandatlu a lui, aestu dit soni zburâ ti n’icşurarea a a chirearâl’ei di resursi materiali icâ di oamin’i. Ioan Rus: Va s-ahurhim s-andridzem lucârli tu ţi mutreaşti risipa. Cara s-him cama competitivi, di la un chiro-nclo s-poati s-agiundzem s-adram performanţâ şi s-nâ-ntriţem cu serviţiili şi produsţli dit Europa. Şi aoa zburăscu di transporturi pi căi di hier, tu aer, pi amari, ama şi rutieri. Ioan Rus îi luă loclu la Transporturi al Dan Şova, cari inşi di pi ipotisi — aşi cum vru. Tu minduita a premierlui Victor Ponta, el va s-hibâ purtătorlu di cuvendâ al PSD.
Electrica, ofertâ suprasubscrisă
Dupu ma multi privatizări ţi nu amintarâ, autorităţli români giubileadză: oferta publicâ ti vindearea, prit bâgarea la Bursâ, a 51% dit acţiun’ili ali companii Electrica, protlu distribuitor di energhii electricâ, amintă cu sucţes. Câftarea fu di vârâ dauâ ori ma mari andicra di ofertâ. Guvernul ari nâdia s-li’a aproapea 460 di milioani di euro, pâradz ţi va s-hibâ ufilisiţ ti investiţiili pi cari firma va li adarâ tu an’ii ţi yin. Privatizarea Electrica easti prota andreaptâ prit Bursa di Valori.
Zn’iili a unui nău chiro di ploi
Tu daua parti aliştei stâmânâ fu iara Cod — galbin — di zn’ii meteorologicâ şi hidrologicâ. Furâ ploi mări, vimtu, ama şi piricul di inundaţii pi arâurli dit sud, sud-vestu şi sud-estu ali Românii. Ma multi giudeţi furâ agiunsi di aesti zn’ii – îndoi câsâbaz armasirâ fârâ curentu electric. Grindina asparsi firidzli di la suti di casi, iara vimtul deadi di padi pon’i, cari aspasirâ dapoaia amaxili. La blocuri, sumsolurili s-umplurâ di apâ. Gârdin’i şi solari furâ asparsi, iar tu nâscânti locuri, traficlu pi căl’iurli di hier fu dânâsit.
Armânipsearea: Cristina Mina