Eveniment Top – 21.06.2014
N’icşurarea CAS fu apruchiatâ di guvernul român, ama fârâ apruchiarea şi a creditorlor internaţionali.
România Internațional, 24.06.2014, 12:16
N’icşurarea CAS fu apruchiatâ di guvernul român, ama fârâ apruchiarea şi a creditorlor internaţionali.
Proiectul di nom mutrinda n’icşuarea cu 5%, di la 1 di Sumedru, a pâradzlor ti asiguripseri soţiali la angajator fu apruchiat di Guvernul di Bucureşti. Aestu dit soni va s-hibâ apruchiat di Parlamentu şi di caplu a statlui. Premierlu Victor Ponta deadi asiguripseri că tuti ţintili macroicunumiţi zburâti chiola cu creditorl’ii di nafoarâ ali Românii — FMI, Comisia Europeanâ şi Banca Mondialâ, cari nu apruchiarâ scâdearea CAS, va s-hibâ tin’isiti. Ponta dzâţi că suntu pâradz ti aestâ meatrâ şi spusi că impactul bugetar va s-hibâ di vârâ 190 di milioani di euro tu aţei dit soni trei meşi a anlui. Suţata sindicalâ Cartel ALFA pistipseaşti că aestu lucru va s-ducâ la criştearea a profitlui net a companiilor mări, multinaţionali şi va s-n’icşureadzâ suma ti sistemlu di pensii, ş-dapoaia bugetlu a asiguripserilor soţiali.
Tut premierlu dzâţi că nu va s-hibâ problemi cu bugetlu, chirerli di pâradz hiindalor compensati prit luarea nâpoi a borgilor di la firmili ţi suntu tu insolvenţâ. Prezidentul a Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, dzâţi altuţiva, exiyisindalui că vâsâlia nu poati s-alasă pi unâ ahtari meatrâ câ ţe rata di turnari a pâradzlor tu aesti catandisi easti di vârâ 30% – şi ma multu, aeşţâ pâradz suntu luaţ maşi un oarâ goalâ.
Listarea la bursâ a pachetlui magioritar ali companii Electrica — nai ma marli proţes di aestâ turlii di pi pâzarea di capital dit Românii.
Statlu român ahurhi listarea la bursâ a 51% dit acţiun’ili ţi li ari la compania Electrica. Proţeslu, cari va s-hibâ bitisit pi 25 di Cireşar, easti nai ma marli proţes di listari la bursâ di pi pâzarea di capital dit Românii. Vâsâlia caftâ ta s-l’ia nu ma pţân di 435 di milioani di euro. 85 di proţenti dit aestu pachet suntu dati a investitorilor instituţionali, iara alanti, 15, a personilor fiziţi, ca n’iţ investitori. Pâhălu a unâl’ei acţiuni easti iuva întrâ 2,5 si 3 euro. Ta s-poatâ s-li vindâ cama ayoniea acţiun’ili, statlu apufusi s-yinâ şi cu n’icşurari di pâhadz. Aşi, investitorl’ii cari va s-ancupârâ întrâ 1.000 şi 20.000 di acţiun’i, va s-pâlteascâ ti eali ma pţân cu 5%.
Mandatlu a europarlamentarlui român Mircea Diaconu easti contestat di ANI ş-tu giustiţia dit Românii, ama şi tu Parlamentul European.
Agenţia Naţionalâ di Integritati dit Românii îi câftă a Parlamentlui European s-nu aproachi mandatlu di europarlamentar al Mircea Diaconu, câ ţe el taha easti tu incompatibilitati cu aestâ ipotisi. Tu idyul chiro, ANI ahurhi la Curtea di Apel Bucureşti unâ acţiuni tu contencios administrativ prit cari caftâ anularea a apofasâl’ei la Biroului Electoral Ţentral mutrinda mandatlu al Diaconu, cari partiţipă ca independentu la alidzeri. Uidisit cu ANI, BEC nu apruchie candidatura aluştui la alidzerli dit 25 di Mai, ama instanţili di giudicatâ lu-alâsarâ s-l’ia parti, ama fârâ ca giudicâtorl’ii s-dzâcâ ţiva ş-ti apruchiarea a mandatlui di membru tu Parlamentul European. ANI mai dzâţi că Diaconu easti tora, prit unâ apofasi a Analtâl’ei Curţi di Casaţii şi Giustiţii, tu incompatibilitati, aşi că el nu mai poati s-intrâ pi vârâ ipotisi icâ demnitati publicâ.
Un altu scandal, ama tora ti aruşfeti – ti turlii politicâ, la nivel analtu ascoasi dit zârţin’i România.
Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, s-afiri tu public şi nu apruchie niţi vârâ implicari tu catandisea tu cari fratili a lui, Mircea Băsescu, îi si aduţi câbati di procurorl’ii antiaruşfeti ti ”trafic di influenţâ”. Tu unâ moaubeti publicâ la Palatlu Cotroceni, prezidentul deadi asiguripseri că nu va s-ducâ s-azburascâ la niţi unâ instituţii a statlui ta s-lu agiutâ pi aestu dit soni. Procurorl’ii dzâc că Mircea Băsescu ari luatâ vârâ 250.000 di euro ta s-da agiutoru tu ţi mutreaşti unâ sentinţâ bunâ tu un proţes a unui interlop, ti tentativâ di vâtâmari.
România nu va s-aibâ problemi tu yinitorl’ii şasi meşi ti furn’iea a dânâsearl’ei a livrărilor di gazi aruseşţâ câtâ Ucraina, dzâc autorităţli di Bucureşti.
Premierlu Victor Ponta spusi că România easti afiritâ di dânsearea a livrărilor di gazi câtâ Ucraina viţinâ, di câtâ Arusia, câ ţe ari unâ producţii internâ, ama şi rezervâ ti yinitorl’ii şasi meşi. Tu minduita a lui, tu aestu chiro, nu va s-hibâ problemi tu ţi mutreaşti angâldzarea, niţi ti popul şi niţi ti agenţâl’ii icunumiţ. Ministrul ali energhii, Răzvan Nicolescu, bâgă tu practico ma multi meatri, câftândalui a companiilor ţi ascot gazili sâ-şi amânâ lucrărli di andridzeari a sondilor, ţi lipseau s-hibâ tora ayoniea — tuti aesti ta s-lucreadzâ cât s-poati di multu. Autorităţli di Bucureşti caftâ şi alti turlii ti asiguripsearea a securitatâl’ei energeticâ pi chiro ma lungu. Unâ dit meatri easti ascutearea a gazilor dit Amarea Lai.
Armânipsearea: Cristina Mina