Evenimentu Top 20.04.2014
Reacţii româneşti la mintireajili regionale
Florentin Căpitănescu, 19.04.2014, 19:15
Reacţii româneşti la mintireajili regionale
Tru un contextu regional imprevizibil, tru cari două ditru vitinili a l’ei, Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românonfonă) şi Ucraina, suntu tru situaţii ndilicate, România nu tradzi mana tra şi spuna, tru zboara serti, punctul di videala. Asi, şeflu a statlui, Traian Băsescu, cafta ali Rusie s-toarna tru arada a angajamentilor loati cu instituţiili internaţionale şi s-agiuta la stabilizarea a catastisil’ei dit regiune. Acatarea tru moeabeti a sinurlor pricunuscuti internaţional easti inadmisibilă şi aaduti zn’ie ndreptu tra irinea şi stabilitatea la nivel regional, spusi prezidentul. Declaraţiile fura fapti după ti aşi-dzasili autorităţ dit Transnistria, regiune secesionistă pro-rusă ti easti pi teritoriul ali Ripublica Moldova, caftara, după urnechea Crimeeiil’ei, alichearea la Rusia. Prezidentul Băsescu fu completat di premierlu Victor Ponta, cari spusi că România va ca Republica Moldova s-nu hiba acatata tru conflictili dit regiune şi ca aesta să-şi duca ma largu calea cata UE. Minduerli a analtalor ufitial’i români fura spusi şi tru contextul tru cari prezidentul ali Rusie, Vladimir Putin, acata tru moeabeti integritatea teritorială ali Ripublica Moldova, spunandalui că populaţia ali Transnistrie ari ndreptul tra ş-apufuseasca singură mira.
Exerciţii militare româno-americani
Premierlu Victor Ponta a afirmat că, dit aestu an, vor creşte sumele alocate Ministerului Apărării, astfel trucât România să poată răspundi mai bine cerinţelor impuse di parteneriatlu cu NATO şi UE. Diclaraţia a fost făcuta la Câmpia Turzii (centru), undi au avut loc exerciţii militare româno-americane. Cu această ocazie, piloţii români au testat avioanele americane F16, cari, la finele anului 2016, vor intra tru dotarea Armatei Române.
Plândzeari penală contra a caplui a statlui
Cama di 170 di parlamentari român’i simnara una plandzeari penală contra a prezidentului Traian Băsescu, pi cari lu stipseaşti di santaj si fuvirseri contra a parlamentarlui PSD (la puteare), Gabriela Firea. Firea easti membru tru comisia a Parlamentului di Bucureşti cari investigheadză tranzacţiile cu agari dit hoara Nana (sud), iu, anlu ti tricu, hil’ea atea mari a prezidentului ancupăra multi agari. Tra s-poata s-faca darea-loarea, Ioana Băsescu feati un împarmut di una miliuni di euro la CEC Bank, goala bancă di stat di pi pazari. Caplu a statlui spuni că darea-loarea fu transparentă şi că, tra vulusearea a amparmutlui, nu s-ufilisi, ici di, influenţa a lui politică.
Apofasi tra mediul di afaceri
Cameara a Deputaţlor adopta proiectul di nom mutrindalui protedurli di nchidicare a insolvenţal’ei şi di insolvenţă a persoanilor juridite. Documentul s-baga tru lucru tra debitorl’i ti suntu tru dificultati financiară şi apufuseaşti la 40 di n’l’i di lei (8.800 euro) valoarea nai cama n’ica tra cari poate s-hiba bagata caftarea di discl’ideari a insolvenţal’ei. Prezentu la moeabetli dit Palamentu, ministurlu ali justiţie, Robert Cazanciuc, spusi că norma yine tru agiutorlu a mediului di afaceri şi baga tru mâna aistui halat ma hairlatiti tra recupeararea a creanţilor. Tru arada a lui, premierlu Victor Ponta lugurseasti că noma easti cabaia di simasie tra mediul di afaceri. Ma multu, el spusi că nipltearea a impozitlui pi profitlu reinvestit va s-hiba bagat tru lucru dit alunar.
Ia ti spusi Victor Ponta: “Easti una caftari veacl’e a mediului di afaceri, pi cari putem să u bagm tru lucru dit 1 di alunar. Tuti companiile cari reinveastiscu profitlu va s-l’ia un agiutor ghinimeritat, cari inevitabil va sa spuna scutearea tru migdani nai locuri di lucru, nai taxi şi impoziti, nai avantaji tra societatea a noastră.”
Listili difinitivi tra euroscrutin
La europarlamentarele di pe 25 mai, electorii romani cari va s-duca la urne va s-aiba tra alidzeari dittru candidaturle dipuse di 15 partidi şi alianţe şi opt indipendenţa, asi cum dimanda Biroulu Electoral Central. Nai cama multe mandate, spun ateali dit soni sondaje, va s-hiba amintati di alianţa PSD-UNPR-PC (la guvernare) şi di ateali dauă partidi di centru-dreapta dit Opoziţia parlamentară, PNL şi PDL. UDMR (la putere) şi PP-DD (populist, di opoziţie), deadun cu extra-parlamentarili Minarea Populară şi Forţa Civică (dauli pro-prezidenţiale), suntu formaţiuni cari candideadză cu nadii la euroscrutin. Ditru independenţa, nai cunuscuti numi suntu Corina Ungureanu, fostă campioană mondială la gimnastică sportivă, şi Mircea Diaconu, un multu tin’isitu actor. Oficial, campania electorală va s-ahurheasca pe 25 di apriliu, cu 30 di dzali nintea a scrutinlui.
Tru praglu a Paştilui
Embistimen’l’i di tuta lumea, nica si dit România (majoritar ortodoxă), s-ndreg tra sărbătorea a Paştilui. Anlu aestu, pi 20 di april, embistimen’il’I ortodocşi şi catolit va s-yiurtuseasca deadun Paştili, prit cari easti marcat un evenimentu fundamental a creştinismului — nyearea a Hristolui. Tru arada a lor, membril’i a comunitatil’e evreieasca dit Romania yiurtusescu, tru aesti dzali, Pesah-lu, cari aduti aminti di eliberarea a israeliean’ilor dit robia egipteană.
Armanipsearea: Taşcu Lala
