Eveniment Top – 25.01.2014

Raportul di vigl’iari ali Comisii Europeanâ

Comisia Europeanâ bitisi şi arătă, tu prota parti a stâmânâl’ei, raportul ţi adarâ parti dit Mecanismul di cooperari şi vigl’iari (MCV) şi prit cari mutreaşti catandisea ali giustiii românâ. Raportul di estan eara multu aştiptat ca vâsâlii dit Uniunea Europeanâ s-poatâ s-aspunâ maca vor icâ nu ca România s-intrâ tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen. Uidisit cu documentul, România adră baia progresi tu ma multi domenii, bilanţul a instituţiilor-cl’ieai dit domenea giudiţiarâ, ama şi tu ţi mutreaşti integritatea, armasi pozitivâ chiola s-alumtă cu catandisi ma greali. Idyea Comisii yini şi cu-ndauâ urminii, maxus tu ţi mutreaşti reforma dit giustiţii şi alumta cu aruşfetea. Raportul nu easti ici vidzut ca hiindalui pozitiv icâ negativ. El lipseaşti s-hibâ achicâsit aşi cum easti: furâ progresi tu niscânti domenii şi mai suntu niscânti ti adrari tu alti. Borgea ali Românii mutrinda aestu raportu ta s-intrâ tu Schengen — dzâţi Bucureştiul — nu easti unâ dealihea, câ ţe evaluarea ti intrarea tu Schengen s-adarâ maşi pi criterii ti turlii tehnicâ, pi cari România li tin’iseaşti.

Acţidentu di aeroplan cu ligâturi politiţi

Doi oamin’i morţâ, ţinţi cu arăn’i, demisia a ministrului di Interni, Radu Stroe, şi scuteri dit ipotisi tu departamentili di la un nivel di cama di-ghios ali administraţii di Bucureşti, un val di zboarâ politiţi — tuti aesti mutrinda acţidentul di aeroplan di Luni, dit vestul ali Românii. Un aeroplan n’ic, tu cari earau yeaţâri anviţaţ ti operaţii di transplantu, aterizâ zorlea, pi un chiro lai, araţi, tu un pâduri dit munţâl’ii Apuseni. Pilotlu şi unâ tiniriâ yatirsâ rezidentâ murirâ, copilotlu şi patru yeaţâri furâ agudiţ. Operaţiun’ili di câftari ahurhirâ multu amânat, şi s-bitisirâ dupu şapti sâhăţ di la acţidentu. Protlu cari agiunsi la oamin’i nu fu vârâ dit aţei anviţaţ cu ahtări operaţiun’i, ama fu un pădurar di aclo. Dupu tuti, premierlu Victor Ponta dzâsi că easti zborlu ti un eşec ţi lipseaşti s-dişcl’idâ calea câtâ responsabilităţ personali, câtâ acţiun’i cama buni, ama şi câtâ unâ minutâ di minduiari tu ţi mutreaşti hârgiuirea a resursilor publiţi.

Misiuni icunumicâ la Bucureşti

Unâ adunari a Fondului Monetar Internaţional, ali Comisii Europeanâ şi a Băncâl’ei Mondialâ easti Bucureşti, pânâ pi 5 di Şcurtu, tu unâ misiuni di evaluari. Moaubeţli cu autorităţili români mutrescu împrustarea icunumicâ, eficientizarea a companiilor cu capital di la stat, vigl’iarea cama bunâ a investiţiilor dit pâradz publiţ, controlu a arieratelor, ama şi meatri di compensari a scâdearâl’ei a pâradzlor bugetari. Ma multu, FMI caftâ s-veadâ că defiţitlu bugetar armâni tu nivelu di 2,2% dit PIB, achicâsit tu acordul di turlii preventivâ dit toamna al 2013. Prota, finanţatorl’ii internaţionali lipseau s-yinâ Bucureşti tu Andreu, ama amânarâ dupu ţi prezidentul Traian Băsescu nu vru s-aproachi aţea dit soni carti di intenţii cu FMI. Caplu a statlui şi-aspusi iara minduita la andamusea cu delegaţia a Fondului, mutrinda bâgarea tu practico a unâl’ei nauâ taxâ la carburantu. Criştearea aliştei taxâ fu amânatâ ti 1 di Apriiur.

Urfâneaţa şi putearea di lucru tu Europa

Tu aţei ţinţi an’i di cându agiunsi şi tu Europa, criza icunumicâ dişcl’isi calea a urfâneaţâl’ei. Unâ analizâ ali Comisii Europeanâ pi 2013 dzâţi că şomajlu — cari tu nâscânti vâsâlii dit Uniuni agiunsi la niveluri di niapruachiari — easti un mari gaile ti responsabilii di Bruxelles. Nu maşi adrarea di locuri di lucru easti di mari simasii, spusi comisarlu ti afaţeri soţiali, László Andor — ama şi calitatea aluştor. Tuti au ligâturâ cu turlia di lucru ţi s-aflâ, cu salariu, cu numiru di sâhăţ lucrati şi cu catandisea dit fumeal’i. Tu Românii, tu 2012, andicra di 2011, piriculu a urfâneaţâl’ei criscu pânâ la 52% ti aţei ţi au pânâ tu 18 an’i şi pânâ la 40% ti aţei di 15-62 di an’i. Rata a şomajlui, cari nu agiundzi nica la un nivel multu mari, scâdzu di la 7,4 la 7%. Ama, chiola nai ma mulţâl’ii român’ii ţi au puteari s-lucreadzâ şi au di lucru, nu suntu ici ghini pâltiţ.

Vizita a prezidentului român tu Israel şi tu locurli palestinieni

Zborlu ti arâhati tu Orientul di Mesi fu protlu tu moaubeţli pi cari prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, li purtă, stâmâna aestâ, cu liderl’ii di Tel Aviv şi Ramallah, ama şi cu evreii şi au zârţina tu Românii icâ cu cetăţen’ii român’i ţi bâneadzâ tu aţeali teritorii palestinieni. Hiindalui tu unâ vizitâ ofiţialâ tu Israel şi tu teritoriili palestinieni, prezidentul Băsescu lâ dzâsi şi a omologlui israelian, Shimon Peres, şi aţilui palestinian, Mahmud Abbas, că România andrupaşti iniţiativa ti arâhati a secretarului american di stat John Kerry. Caplu ali vâsâlii, dzâsi disnău că arâhatea nu s-poati fârâ ca a Israelui sâ-I hibâ asiguripsitâ ghineaţa, ama şi că palestinien’ii au îndreptu s-aibâ vâsâlia a lor. Traian Băsescu pricunuscu că aşteaptâ bitisearea a “pâzâripserilor” ti arâhati, ama şi ma multu câ ţe atât tu Israel şi tu teritoriili palestinieni, bânaeadzâ baia cetăţen’i român’i, ti cari Bucureştiul lipseaşti s-aibâ angâtan.

Unirea a Prinţipatolor Români