Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top – 16.11.2013

Executivlu român apruchie bugetlu di stat pi anlu 2014

Eveniment Top – 16.11.2013
Eveniment Top – 16.11.2013

, 15.11.2013, 12:44


Guvernul di Bucureşti apruchie proiectul a bugetlui di stat pi anlu yinitor, iara documentul va s-agiungâ tu Parlamentu ti simnari. Construcţia bugetarâ ari ca timel’iu unâ crişteari icunumicâ di 2,2%, ama pi unâ inflaţii di 2,4 procenti. Dit întreg bugetlu, vârâ 230 di miliardi di lei (icâ vârâ 50 di miliardi di euro), cama multu di giumitati suntu ti salarii, pensii şi asistenţâ soţialâ. Pâradzl’ii daţ ti investiţii va s-agiungâ la 6% dit PIB. Intrâ tu buget şi hărgili ţi au ligâturâ cu indexarea a pensiilor cu 3,76%, crişterea a salariului minim la 900 di lei, tu doi paşi, ama şi darea a unâl’ei bursâ di cathi mesu – di vârâ 150 di euro – a yeaţârlor şi a farmacişţâlor rezidenţâ. Şi educaţia va s-li’a pâradz – 300 di milioani di euro ti bitisearea a lucrărilor, ahurhiti pi pâradz europen’i, tu infrastructura a sculiilor. Tu idyul chiro, va s-creascâ cu 10% salariili a dascălilior tiniri şi a asistenţilor universitari. Ti andruparea aluştor hărgi, Guvernul ari ca timel’iu cama buna adunari a pâradzlor, n’icşurarea a evaziunâl’ei fiscalâ şi crişterea a încasărilor. Opoziţia nu aproachi ici bugetlu adrat di executiv. Tu minduita a liderlui PDL, Vasile Blaga, aestu easti un buget ţi va s-yinâ maşi cu involuţii icunumicâ, cari va s-aspargâ mediul di afaceri şi va sâ-scoatâ cama mulţâ pâradz dit gepea a român’ilor. Premierlu Victor Ponta lâ câftă a soţlor di guvernari s-hibâ ninga el tu ţi mutreaşti tin’isearea a borgilor ţi li au dinâintea a creditorilor internaţionali.


Nomlu a descentralizarâlei fu apruchiat di guvernu


Executivlu apruchie tu aestâ stâmânâ şi nomlu a descentralizarâl’ei, ti cari va şi-l’ia borgea tu Parlament stâmâna ţi va s-yinâ. Actul normativ dzâţi că sânâtatea, agricultura, mediul, cultura, tiniretlu şi sportul sunt protili domenii iu borgea, protili lucri ti adrari va s-hibâ descentralizati. Va s-treacâ tu administrari localâ şi autorizarea şi clasificarea dit turismu, cluburili sportivi, taberili cu sculii, ama şi instituţiili ţi au borgi locali tu ţi mutreaşti pescuitlu. Vicepremierlu Liviu Dragnea spuni că proceslu nu va s-yinâ cu ma multi hărgi. Liviu Dragnea: Cu agiutorlu aluştui proces di descentralizari, vârâ 14.000 di oamin’i va s-lucreadzâ tu instituţiili descentralizati, icâ aţei cari lucrau pânâ tora tu instituţii deconcentrati, ţi earau sum cumândisearea a ministerelor, fug cu tuti îndrepturili ţi li au tora la instituţiili descentralizati, cari va s-hibâ sum cumândisearea a autorităţlor locali.” Liviu Dragnea mai dzâsi că Poliţia şi agenţiili di prestaţii soţiali nu va s-intrâ tu aestâ turlii di proces. Tut el hâbârisi că nu va s-hibâ transferati a autorităţlor locali niţi porturili şi niţi cinematografili


Acţiun’ili ali companii Romgaz intrarâ, tu idyul chiro, la Bursa di Londra şi la aţea di Bucureşti


Acţiun’ili ali companii Romgaz — nai ma marli producător şi furnizor di gazi naturali dit România — intrarâ, tu ahurhita aliştei stâmânâ, ti prota oarâ, tu idyul chiro, la Bursa di Londra şi la aţea di Bucureşti. La evenimentul di Londra fu şi premierlu Victor Ponta cari şi-aspusi nâdia că şi alti companii di stat româneşţâ va s-hibâ tranzacţionati pi pâzarea internaţionalâ. Victor Ponta: Cu aestâ isturii di sucţes ca timel’iu, am nâdia că la anlu va s-yinim iara aoa şi cu Hidroelectrica, Electrica şi alti companii publişi româneşţâ. Am şi nâdia că că aestu lucru va s-da a investitorilor xen’i nai ma importantul zbor, că România easti dişcl’isâ câtâ lumi şi că him ietimi s-nâ ufilisim puterea ţi nu u valorificăm pânâ tora.”


Proiectul ţi mutreaşti Roşia Montanâ nu fu apruchiat di comisia parlamentarâ ayoriea adratâ


Proiectul di nom mutrinda mutrinda scuterea cu cianuri a malamâl’ei di la Roşia Montanâ, ahurhit di guvernu, va s-hibâ pitricut a plenului, dupu ţi nu fu apruchiat di comisia parlamentarâ ayoriea. Proiectul minier dit Apuseni va s-hibâ adrat prit altu nom, cari va s-stabileascâ criterii generali ti exploatărli minieri dit Românii. Cu tut avizulu negativ, raportul ali comisii easti ghini apruchiat di compania Roşia Montanâ Gold Corporation, cari mutreaşti dezvoltarea a proiectului, tu un comunicat di presâ investitorlu canadian spunândalui că ari nâdia câ năili privideri vor s-hibâ ayoniea bâgati tu practico. Comisia parlamentarâ ayoriea fu inhiinţatâ dupu protestili di pi sucăchi andreapti meşi di dzâli, cathi Duminicâ, di ecologişţâ, cari aduc aminti di cât di multu poati s-hibâ mediul aspartu di aestâ turlii di scutereari a malamâl’ei.


Problemi tu sistemili di educaţii si sânâtati


N’ii di studenţâ inşirâ pi sucăchi tu ma multi centri universitari dit Românii, câftândalor darea a 6% dit PIB ti înviţâmintu, criştearea a bursilor ti cămin şi cantinâ cu 30% şi criştearea a fondului di bursi, pâradlor daţ tu mânâ. Studenţâl’ii spun că universităţli, tu catandisea a unâl’ei sumfinanţari ali educaţii dit Românii, criscurâ ma multi taxi şi ahurhirâ s-bagâ tu un loc grupi şi facultăţ. Mulţâ dit profesori andrupăscu protestili, iara unâ parti dit elevi apruchiarâ şi ei protestili, purtândalor niscânti banderoli la sculii. Problemi suntu şi tu sistemlu di sânâtati. Federaţia sindicalâ SANITAS hâbârisi câ pi 25 di Sumedru va s-hibâ grevâ di avertismentu, iar dit 28 di Sumedru, grevâ generalâ fârâ chiro di dânâseari. Sindicalişţâl’ii caftâ darea a nu ma ţân di 6 procenti dit PIB ti sânâtati, un nom ti salarizari uidisitâ cu domenea, asiguripsearea a niscântor serviţii buni, di calitati ti pacienţâ, ama vor şi demisia a ministrului Eugen Nicolăescu. Casa Naţionalâ di Asiguripseri di Sânâtati dzâţi că bugetlu pi anlu 2014 va s-da cali la buna imnari a sistemului, ama şi la criştearea a serviţiilor ti pacienţâ.

Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company