Eveniment Top – 19.10.2013
Resursili minerali şi energhetiţi ali Românii, temâ di mari simasii
România Internațional, 18.10.2013, 12:51
Resursili minerali şi energhetiţi ali Românii, temâ di mari simasii
Gigantul energhetic american Chevron, ţi lipsea s-ahurheascâ scuterea a dzăcămintilor di gazi di şistu tu unâ hoarâ dit estul ali Românii, apufusi dânâsearea aliştei activitati. Dupu patru dzâli di protesti a oamin’ilor ţi bâneadzâ aclo, mutrinda aestâ explotari, Chevron şi-mută utilajili dit hoara Pungeşti. Autorităţli va s-andreagâ, tu inşita a meslui ţi va s-yinâ, un referendum, prit cari oamin’ii di aclo va s-aspunâ maca aproachi icâ nu scutearea a gazilor di şistu pi loclu a hoarâl’ei a lor. Aţei ţi au angţtan di mediu spun că procedeulu tehnic ufilisit ti scuterea a gazilor di şistu, aşi-dzâda fracturari hidraulicâ, creaşti piriculu cu cutreamburi şi polueadzâ pândza freaticâ. Şi premierlu Victor Ponta, unlu dit oamin’ii cari aproachi valorificarea a gazilor di şistu, deadi asiguripseri că, tu aţei patru, ţinţi an’i cari va s-yinâ, tu Românii nu s-bagâ problema di exploatari, maşi di explorari. Tut el dzâsi că miza a scutearâl’ei a gazilor di şistu easti independenţa energheticâ ali Românii, cari, tora, lipseaşti zorlea să-şi asiguripseascâ energhia prit completări dit importu. Pi di altâ parti, stâmâna aestâ, un altu ghinicânâscut dosar ţi mutreaşti resursili, aţel a exploatarâl’ei a dzâcâmintului di malamâ şi asimi di la Roşia Montanâ, intră pi unâ altâ cali. Proiectul di nom ti Roşia Montană, ahurhit di guvern, fu multu alâxit dupu moaubeţli dit Comisia parlamentarâ ayoriea andreaptâ ti el. Membrii aliştei apufusirâ prota s-alâxeascâ textul pripus di executiv tu un proiectu di nom cari s-reglementeadzâ la nivel naţional scutearea a minereurilor. Tu aesti dit soni stâmân’i, contra aliştei explotari furâ andreapti protesti tu ma mulţâ câsâbadz dit vâsâlii, tu un puteari ecologistâ ţi nu mai vidzu România postcomunistâ. Suntu bagati tu balanţâ, pi di unâ parti, aspârdzearea a mediului şi a galeriilor romani, di unâ mari importanţâ arheologicâ şi, di alantâ parti, beneficiili icunumiţi – ţinţi miliardi di dolari ti stat şi suti di locuri di lucru ti aţei ţi bâneadzâ aclo.
Unâ privatizari cari nu amintă
Guvernul di Bucureşti hâbârisi câ procedurili di vindeari al CFR Marfâ, va s-ahurheascâ iara, dupu ţi privatizarea aliştei nu amintă tu prota tentativâ. Ministrul a transporturilor, Ramona Mănescu, dzâsi că Grup Feroviar Român (GFR), compania privatâ ţi amintă licitaţia, nu deadi tuţ pâradzl’ii pânâ la data-limitâ dit contractu, aproapea 200 di milioani di euro. Tut ministrul mai dzâsi că mutreaşti şi posibilitatea ca aţeali 30 di milioani di euro ţi intrarâ in contu, s-li ţânâ statlu. Pi di alantâ parti, compania privatâ aduţi câbati ali comisii di privatizari câ nu luă acordul ţi lipsea di la intituţilii bancari ţi crediteadzâ CFR Marfă. Ma multu, GFR dzâţi că termenlu di doi meşi ti încl’ideari ali tranzacţii nu fu un realistu, maxus că ti avizlu a Consiliului a Concurenţâl’ei s-aşteaptă aproapea şasi meşi. Tu iţi caz, ti statlu român easti aţea de-a treia mari privatizari cari nu amintă tu aestu dit soni an şi giumitati, dupu aţeali ali CupruMin, companii cari mutreaşti scutearea a metalilor neferoasi şi Oltchim Rm-Vâlcea, marli combinat petrochimic dit sudlu ali vâsâlii.
Un nău ministru ali icunumii
Liberalu Andrei Gerea easti năulu ministru român ali icunumii, postu armas gol stâmâna ţi tricu. Protlu a lui scupo, pricunuscut aşi cum easti di năulu titular a portofoliului, easti privatizarea CupruMin şi Oltchim. Lider a gruplui parlamentar liberal dit Camera a Deputaţlor, Gerea îi ţâni loclu a soţlui di partid, Varujan Vosganian. Aestu dit soni şi-deadi demisia pi fondul a niscântui dosar tu cari îi si aduţi câbati di complot şi summinari ali icunumii maţionalâ.
Năulu Cod Rutier
Nolu Cod Rutier, apruchiat di guvernu sum forma a unui proiectu di nom, fu pitricut a Parlamentului. Premierlu Victor Ponta ari nâdii ca aestu s-hibâ apruchiat tu regim di urgenţâ. Protili noutăţ cu cari yini năulu Cod sunt adrarea a unui contu iu s-hibâ adunati tuti amendzâli, criştearea a amendâl’ei maximâ pânâ la aproapea 2.100 di euro şi criştearea a numirlui di dzâli di suspendari a permisului, pânâ la doi an’i. Ma multu, proiectul mutreaşti ca unâ concentraţii di alcool di pânâ la 0,2 la n’ii tu sândzâ s-nu hibţ contravenţii
Calea câtâ Brazilia treaţi prit baraj
Naţionala di fotbal ali Românii agiunsi la barajlu di calificari ti Campionatlu Mondial dit 2014 dit Brazilia. Cu 19 puncti tu 10 giocuri, România easti pi doilu loc tu grupa D, dupu vicecampioana mondialâ en-titre, Olanda, ama nâintea a Ungariei, ali Turchii, ali Estonii şi a Andorrâl’ei.. Aţei patru adversari cu cari poati s-alumtâ naţionala, tu Brumar, sunt Portugalia, Gârţia, Ucraina şi Croaţia. Aţel dit soni turneu final la cari România luă parti fu nâinti cu 15 an’i.