Eveniment Top – 05.10.2013
România si spaţiul Schengen
România Internațional, 04.10.2013, 13:35
România si spaţiul Schengen
Calea ali Românii câtâ spaţiul european di libirâ urdinari Schengen s-alumtâ cu ma multi obstacoli. România si viţina a ei di la sud, Vâryâria, aşteaptâ di cama di doi an’i s-intrâ tu Shengen, ama niscânti vâsâlii UE nu li aproachi ici ti furni’ea a aruşfetâl’ei dit dauli stati. Tu aestâ stâmânâ, ministrlu francez a afacerilor europeani, Thierry Repentin, dzâsi că România şi Vâryâria nu va s-intrâ tora ayoniea tu aestu spaţiu Schengen; ama di aestâ oarâ ti furn’iea a raportului ţi va l-adarâ Comisia Europeana tu domenea ali giustiţii şi cari, dzâţi el, nu va s-hibâ unlu pozitiv. Ma multu, baia politicien’i francezi, dit opoziţii, ama şi di la puteari, aduc aminti di problema a ghifţâlor cu zârţin’ili tu Românii, cari nu amintâ s-integreadzâ şi di cari s-afireascu tuţ ta s-nu s-alumtâ dapoaia cu unâ invazii a aluştor. Tuti pisti tuti, ama viceprezidentul a gruplui di suţatâ româno-francezâ, Pierre Dufau, dzâţi că integrarea a ghifţâlor tu comunitatea francezâ icâ tu aţea europeanâ nu lipseaşti s-hibâ ligatâ di intrarea ali Românii tu spaţiul di libirâ urdinari. Ma multu, România şi Franţa au un parteneriat strategic, pi timeilu a curi oficialii di Paris şi-aspusirâ andruparea ti intrarea a Bucureştiului tu Schengen. Scupadzl’ii a parteneriatului suntu agiutaţ prit reciprocitati, dzâsi şi ministrul român di externi, Titus Corlăţean. Aţea ţi achicâsim tu parteneriatlu strategic şi foaia di parcurs ţi u simnat cu premierlu francez, Paris, dupu îndoi meşi, acolo iu ari un scupo deadun, comun ţi lu au ca borgi dauli părţâ, agiutorli ali Franţâ mutrinda calea ali Românii ti intrarea tu Spaţiul Schengen şi iu suntu şi alţâ scupadz di turlii politicâ, strategicâ, economicâ, culturalâ di mari simasii, un ahtari parteneriat strategic s-andrupaşti prit agiutor di dauli părţâ. Maca nu ari ahtari agiutor, atunţea esti ghini s-luăm pi canali oficiali şi nu prit mass-media dit partea a guvernului francez aestâ concluzii.
Scutearea di malamâ di la Roşia Montanâ, sum semnul a dilemilor
Proiectul di la Roşia Montanâ nica easti împlin cu dilemi tu ţi mutreaşti exploatarea a malamâl’ei.. Depozitlu di malamâ di 300 di toni di sum Roşia Montanâ easti, tora, vidzut ca unlu dintrâ nai ma mărli dit Europa şi treilu dit lumi. Aţei ţi nu aproachi proiectul îl vedu ca hiinda un piricul ti mediu, ti furni’ea ali turlii di scuteari cu cianuri, ama şi ti locurili istoriţi. Pi di altâ parti, aţei ţi vor dişcl’idearea a minâl’ei poati s-agiutâ cu năi locuri di lucru. Di cama di dauâ stâmân’i suntu audieri, aţât tu comisa parlamentarâ înhiinţatâ ayoriea, ama şi tu alti comisii parlamentari di specialitati, tut ayoriea, a tuturor părţâlor implicati. Caplu al SRI, George Maior, dzâţi că Roşia Montanâ esti unâ problemâ di securitati natională, ama că poti s-dzâcâ ţâva mutrinda oportunitatea ca aestu proiectu s-hibâ bâgat tu practico. Şi reprezentanţâl’ii a investitorului canadian spun că România va s-amintâ pi plan icunumic dupu scutearea a malamâl’ei, mediul va s-hibâ cama curat ca azâ, iara patrimoniul cultural, maxus aţel arheologic, va s-hibâ valorificat.
Chiro multu lai tu Români, tu ahurhita a meslui Sumedru
Meslu Sumedru anchisi cu temperaturi multu n’iţ ti aestu chiro a anlui tu Românii. Vârâoarâ, Bucureşti, 1 di Sumedru fu nai ma araţea dzuâ dit aeşţâ dit soni 80 di ani’, iara maxima agiunsi maşi pânâ la 7 gradi C. Giumitatea di Sud ali vâsâlii fu aguditâ di ploi multi şi di vintu vârtos. Bilanţul a intemperiilor tut ţi fu aspartu adunâ sucăchi şi casi miturati di vintu, ama si maşin’i avariati. Tu mesea ali vâsâli şi la munti neaua şi viscolu dusirâ la multi accidenti rutieri. Tu idyul chiro, ma multi trenuri internaţionali şi naţionali avurâ mări amânări.
BNR scâdzu dobânda di politicâ monetarâ di la 4,5 la 4,25%
Banca Naţionalâ ali Românii n’icşurâ, di la 1 di Sumedru, dobânda di politicâ monetarâ pânâ la un nău minim isturic, ti a treia oarâ unâ dupu alantâ. BNR scâdzu dobanda di la 4,5 la 4,25% pi an. Aestâ meatrâ mutreaşti ahurhearea a creditărilor tu moneda naţională. Ama pânâ tora efectili ţi li aştipta nu vinirâ, iara băncili comerciali suntu multu giudicati ti câ adrarâ ţi lâ dzâsi BNR icâ s-scadâ pâhălu la ampârmuturli tu lei. Ma multu, dzâsi guvernatorlu a Băncâl’ei Centralâ, Mugur Isarescu, n-loc s-n’icşureadzâ dobândzâli ti ampârmuturi, instituţiili bancari comerciali scâdzurâ dobândzâli ti icunumii.
Prota ediţii a Festivalului Internaţional di Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, andreptu di Radio România – Bucureşti
Cama di 50 di piesi dit 22 di vâsâlii furâ angrâpsiti pi lista a protâl’ei ediţii a Festivalului Internaţional di Teatru Radiofonic Grand Prix Nova ţi fu tu aestâ stâmânâ Bucuresti. Andreptu di Radio România, sum analta cumândiseari a Principesâl’ei Mostenitoari Margareta ali Românii, evenimentul s-desfăşură şi sum yurtusearea, pi 1 di Brumar, a 85 di an’i di la protlu semnal emis tu eter di postul public di radio dit România. Prota piesâ di teatru la microfon, tu Românii, s-avdzâ tu meslu Şcurtu dit anlu 1929.
Evoluţii ali echipilor romaneşţâ di fotbal tu Cupili europeani
Echipa româneascâ di fotbal Pandurii Targu Jiu adră remizâ, Gioi, scor 1-1, cu portughezii di la Pacos Ferreira, tu Grupa E a Ligâl’ei Europa. Tu clasamentul a grupei, Fiorentina (Italia) esti pi protlu loc, cu 6 puncti, dupu cari easti Dnepr Dnepropetrovsk (Ucraina), cu 3 puncti, Pandurii şi Pacos Ferreira, cu cati un punctu. pi di altâ parti, Marţâ, campioana ali României la fotbal, Steaua Bucuresti, chiru, pi terenlu a ei, cu scorlu di 0-4, mecilu cu londonezii di la Chelsea, tu Grupa E a Ligâl’ei a Campion’ilor. Cu 0 puncte, Steaua easti pi aţel dit soni loc dit grupâ. Lider easti Schalke 04, dit Ghermânii, cu un maxim di puncti, şasi, dupu cari yini Chelsea şi FC Basel, cu câti trei.
