Eveniment Top – 21.09.2013

Tu Parlamentu s-hiinţă unâ comisii ayoriea ti proiectul Roşia Montanâ”.

România Internațional, 20.09.2013, 12:02

Plenul andamusit a Senatului şi a Udălui a Deputaţlor apruchiarâ înhiinţarea ali unâ comisii ayoirea ti analiza a proiectului prezentat di executiv mutrinda scutearea di sum loc a malamâl’ei di la Roşia Montanâ. Comisia va s-prezintâ un raportu pânâ pi 20 di Sumedru. Roşia Montanâ adusi dupu ea multi tensiun’i tu Uniunea Social Liberalâ, ţi easti la guvernari, dupu ţi cabinetlu cumândisit di social-democratlu Victor Ponta, adră un proiectu ţi mutreaşti exploatarea. Apofasea deadi cali la protesti tu ma mulţâ câsâbadz dit vâsâlii, ama şi dit xeani. Aţei ţi nu aproachi ici aestâ turlii exploatari di malamâ, întimil’iatâ pi cianuri, pripusâ di unâ compani canadianâ, spun că ea va s-aspargâ mediul natural, iara pi di alantâ parti, aţei ţi vor proiectul (maxus aţei ţi bâneadzâ aclo) spun câ dişcl’idearea a minâl’ei va s-aducă năi locuri di lucru şi va s-agiutâ la îndridzearea a problemilor di turlii icunumicâ şi socialâ di aclo. Depozitul di malamâ di 300 di toni di la Roşia Montanâ easti unlu dit nai ma mărli dit Europa şi treilu dit lume. Uidisit cu specialişţâl’ii, pi ningâ malamâ, acolo ari şi vârâ 1.600 di tone di asimi.

România va s-aproachi un nău acordu di turlii preventivâ cu CE, cu FMI şi cu Banca Mondialâ.

Premierul Victor Ponta prezentă, tu Parlamentu, scrisoarea, cartea di intenţii mutrinda simnarea a unâ nauâ achicâseari di turlii preventivâ cu Comisia Europeanâ, cu FMI şi cu Banca Mondială. Documentul va s-hibâ simnat ti un chiro di doi an’i şi va s-aibâ un pâhă di patru miliardi di euro. Creditorl’ii internţionali câftarâ reformi tu sistemul di sânâtati, ama şi privatizarea a ma multor companii di stat. Premierul dzâsi câ va s-creascâ maşi taxili ţi li zburâ cu Fondul mutrinda asiguripserli sociali di sânâtati la pâradzl’ii luaţ dit chirii, ama şi la accizili a produsilor di lux, ta s-compenseadzâ n’icşurarea TVA la pâni, di la 24% la 9%. Scrisoarea di intenţii va s-intrâ tu moaubetea a cumândisearâl’ei FMI, tu aestâ toamnâ.

Aţei di ninti torţionari comunişţâ – condamnaţ ti faptili adrati pânâb tu 1989 — va s-pâlteascâ despăgubiri

La ma multu di 23 di an’i di la câdearea a comunismului, ministerlu di Giustiţii dit România adusi tu moaubeti publicâ un proiectu di nom cari dzâţi că aţei di ninti torţionari condamnaţ ti faptili adrati pânâ tu Andreu 1989, va s-pâlteascâ despăgubiri a victimilor. Tutnâoarâ, aţei di ninti deţinuţ politici spun că aestâ meatrâ yini multu amânat, câ ţe cama di 95% dintrâ aţei tricuri zori tu hapsili comunisti, murirâ. Prit nai cânâscuţl’ii torţionari easti şi Ion Ficior (85 di an’i), ma ninti şef a lagărlui di Periprava, ama şi Alexandru Visinescu, comandantu di ma ninti a Penitenciarului Râmnicu Sarat. Anamisa di alţâ călăi comunişţâ, ei cumândisirâ un regim di detenţii multu abuziv contra a deţinuţlor politici. Turlii di pideapsâ earau multi: nu li dâdeadu niţi mâcari, niţi yitrii, iara torturli earau niscânti di nu s-avea vidzutâ canâoarâ. Tuti pisti tuti, ama culmea a absurdului easti că tora ei au pensii “di tin’ii”, ţi trec di 1200 di euro, tu unâ vâsâlii iu salariul minim agiundzi la maşi 175 di euro.

Tu capitala ali Românii furâ baia protesti a salariaţlor dit sistemlu di sânâtati şi transporturi.

Bucureşti furâ multi protesti andreapti di angajaţl’ii dit sistemlu di sânâtati, ama şi di sindicalişţâl’ii dit transporturi şi serviţii publiţi, anvirinaţ ti furn’iea a salariilor multu n’iţ. Di an’i di dzâli, sistemlu di sânâtati dit Românii easti tu unâ crizâ ţi nu s-bitiseaşti, iara yaţârl’ii caftâ s-li si da chiola şi 6% dit PIB, sinfunii ţi easti la timeilu mutrinda împrustarea a vâsâliilor. Tu 2012, sânâtatea luă maşi 2,9%. Protesti furâ andreapti şi di sindicalişţâl’ii dit transporturi şi serviţii publiţi. Ici hârsiţ di dânâsearea a fondului di salarii la nivelul aţilui dit 2008, îndauâ suti di manifestanţâ câftarâ alâxearea a nomlui di tora tu ţi mutreaşti domenea a transporturilor şi putearea s-negociadzâ contractili colectivi di lucru. Şi angajaţl’ii di la metrou adrarâ, Marţâ, unâ grevâ di avertismentu dupu ţi nu amintarâ negocierili cu administraţia, mutrinda contractul colectiv di lucru. Tuţ salariaţl’ii dit transportu aurlă că va s-dânâseascâ s-mai lucreadzâ dit 30 di Ysmârciun, maca nu va lâ si tin’iseascâ tut ţi câftarâ.

Premierlu român, Victor Ponta, adră unâ vizitâ oficialâ tu Turchii.

Premierul român, Victor Ponta, adră unâ vizitâ oficialâ la Ankara, iu zburâ cu prezidentul ali Turchii, Abdullah Gul, şi cu omologlu a lui, Recep Erdogan. Moaubeţli ali delegaţii români s-întimil’iarâ pi Parteneriatlu Strategic, simnat tu 2011. Tutnâoarâ, zburârâ şi di proiecti energhetiţi deadun, premierul român spunândalui că securitatea energheticâ easti ti dauli vâsâlii unlu dit lucârli di nai ma marea simasii ti an’ii ţi va s-yinâ. Pi di altâ parti, caplu a executivului di Bucureşti dzâsi nica unâ oarâ că România andrupaşti Turchia tu ţi mutreaşti intrarea tu UE. Aduţem aminti că Turchia easti protlu partener comercial ali Românii di nafoara ali Uniuni.

Echipili româneşţâ di fotbal – ţi giucarâ tu cupili europeani – nu amintarâ.

Pi doilu loc tu Românii la fotbal, Pandurii Tg.Jiu avurâ Gioi protlu meci tu Liga Europa, ama pi cari nu putu s-lu amintâ. Chiru cu 1-0 dinâintea a ucrainenilor di la Dnepr Dnepropetrovsk, tu prota etapâ a grupâl’ei E. Tu principala competiţii europeanâ inter-cluburi, Liga a Campion’ilor, echipa ţi işi pi protlu loc tu Românii, Steaua Bucureşti, chiru şi ea, N’iercuri, cu scorlu di 3-0, mecilu cu nemţâl’ii di la Schalke.