Eveniment Top – 17.08.2013

Şopatlu a Mureşului, loc di andamusi a român’ilor di iuţido

România Internațional, 16.08.2013, 13:05

Şopatlu a Mureşului, loc di andamusi a român’ilor di iuţido

Cathi an, tu meslu Augustu, român’ii di iuţido s-andamusescu tu unâ Universitati di vearâ la Şopatlu a Mureşului, tu ţentrul ali Românii, ta s-zburascâ andicra di problemi cu cari s-alumtâ tu vâsâliili iu bâneadzâ. Stâmâna aestâ, la aţea a 11-a ediţii, vinirâ lideri di organizaţii şi suntu anamisa di sinurli ali vâsâlii şi dit Balcani — Vâryârii, Sârbii, Ungaria, Ucraina şi Albinişii, ama şi dit diaspora româneascâ dit Italii şi Frânţâl’i. Ei câftarâ a statlui român andrupari ta s-nu şi-chiarâ identitatea naţionalâ, ama şi ca s-poatâ s-l’ia îndauâ îndrepturi, ca minorităţ, tu vâsâliili iu suntu. Prezidentul Traian Băsescu deadi asiguripseri că Bucureştiul poati s-da pâradz ti programi mutrinda recuperarea a românismului, ama şi dimândă solidaritatea a poplui român ţi bâneadzâ tru xeani, tu ţi mutreaşti ca România s-poatâ s-hibâ eficientâ şi amintâ sâ-i andrupascâ. “Vrem ca vâsâliili anamisa di Românii sâ-i veadâ pi român’i aşi cum noi îi videm pi aţei ţi suntu minoritari tu Românii; s-li da îndrepturi şi agiutor ta s-poatâ sâ-şi ţânâ limba, cultura şi adeţli, ama şi s-poatâ s-hibâ alepţâ automat tu Parlamentu” — dzâsi caplu a statlui, cari s-referi diunâoarâ şi la viţina Ungaria, dupu zboarâ multu controversati arcati, tora ayoniea, di niscânţâ politicien’i di Budapesta.

România-Ungaria, turnari di zboarâ

Un discursu al Gabor Vona, caplu a partiduui di extremâ-dreaptâ Jobbik dit Ungarii adră baia valuri tu politica româneascâ. Pi şcurtu, zborlu eara aestu: că Ungaria ari borgea s-andrupascâ maghiarii dit Românii s-l’ia autonomia pi criterii di turlii etnicâ şi că Jobbik va s-afireascâ îndrepturili şi interesili a lor, lundalor chiola şi borgea a unui conflictu cu România. Guvernul român giudicâ zboarâli al Gabor Vona, iara prezidentul Traian Băsescu dzâsi: Suntu ma multi vâsâlii şi nu aproachi politica agresivâ, vârtoasâ a Budapestâl’ei cându aesti zborlu di minorităi. România şidzu na nâ parti pâna tora, ama pistipsim s-agiunsi tu un loc di iu tuti rezervili a noasti lipseaşti s-hibâ alaâsati, ca Budapesta s-hibâ dealihea giudicatâ ti purtata a ei. Canâ nu s-aştipta la aesti zboarâ a prezidentului, niţi Budapesta, niţi tu vâsâlii, liderlu UDMR, Kelemen Hunor, spunândalui: Cându caplu a staului dzâţi ahtări lucri, easti semnu că tutâ catandisea îi putridâ şi nu nâ lipseaşti aestâ turlii di conflict, maxus, cându easti zborlu di România şi Ungaria, di ligţturli româno-maghiare, ama lipseaşti giudicatâ iţi işeari cum easti Vona icâ alti turlii di zboarâ. Reghionalizarea tu Românii va s-adarâ pi timel’iuri europeani, nu etniţi – dzâsi ministrul di externl, Titus Corlăţean, tu minduita a curi modelili autonomisti nu suntu apruchiati niţi tu Românii, niţi tu Europa.

Hâbări buni ti icunumia româneascâ şi europeană

Produslu Internu Brut ali Românii criscu, tu doilu trimetru, andicra di aţei dit soni 3 meşi, cu 0,3%, aşi că tu prota giumitati aluştui an criscu cu 1,7% andicra di idyul chiro a anlui ţi tricu, estimă, stâmâna aestâ, Institutlu Naţional di Statisticâ. Nâinti, Banca Naţionalâ ali Românii alâxi prognoza di crişteari icunumicâ di estan la cama di 2%, pi timeilu ali evoluţii a exporturilor, ali producţii industrialâ şi a anlui agricol bun. Tutnţoarâ, FMI adră cama bunâ prognoza di crişteari icunumicâ ali Românii la 2% anlu aestuşi la 2,25% tu anlu ţi va s-yinâ. Tu ţi mutreaşti Uniunea Europeanâ şi aţeali 17 vâsâlii dit zona euro, uidisit cu unâ estimari preliminarâ angrâpsitâ, N’uercuri, di Oficiul european ti Statisticâ (Eurostat), eali inşirâ dit recesiuni tu doilu trimestru, cu unâ crişteari icunumicâ – îndreptu – scâdzutâ, ama pozitivă: 0,3% andicra di proţl’ii trei meşi a anlui. Criştearea vini dupu un an şi giumitati di contracţii icunumicâ, nai ma lungul chiro di scâdeari di la apruchiarea a monedâl’ei unicâ europeanâ, tu 1999.

Proceslu tu catandisea Afurarea a secolului”

Tora ţi ahurhi, că fu şi amânat. Mai ghini dzâs, proceslu mutrinda Afurarea a secolului” s-dişcl’isi, Marţâ, Bucureşti, ama la niţi unâ sâhati di la ahurheari, fu amânat ti 10 di Ysmârciun. Tuti cadurli luati tu Brumar 2012 di la Muzelu Kunsthal dit Rotterdam, Olanda, adrati di Matisse, Gauguin şi Monet, nu furâ taha arsi, iara aţei şasi român’i a curi lâ si aduţi câbati di afurarea a lor sunt etimi s-li da nâpoi a autorităţlor olandezi — dzâsirâ avucaţl’ii a lor. Ama ei nu dzâsirâ iu suntu operili di artâ, spunândalor, că di oarâ, aestu lucru ţâni di secretlu, di confidenţialitatea a procedurilor. Avucatlu Cătălin Dancu dzâsi că va s-atacâ raportul a experţilor di la Muzeulu Naţional ali Românii, uidisit cu cari patru dintrâ caduri furâ arsi di dada a unuia dit aţei a curi lâsi aduţi câbati. Va s caftu, prit atacarea alustui raportu, pitriţearea a probilor, tu ţi mutreaşti identificarea a cinuşâl’ei a cadurilor, la Muzeulu Luvru, dit Paris, cânâscut tu toatâ Europa că ari nai ma bunlu laborator di investigari.. N’uirismâ di şantaj tu proceslu a furilor di caduri” — angrâpsea presa di Bucureşti, aţei a curi lâ si aduţi câbati câftândalor unâ pideapsâ cama lişoarâ, maca va s-da nâpoi cadurli. Avucaţl’ii s-duc şi ma largu ta s-aratâ că ari câbati şi muzeulu dit Olanda, ţi nu ari un sistem bun di afireari mutrinda afurarea.

România — cu gaile ti catandisea dit Egipt

Ministerlu di Externi di Bucureşti s-dusi deadun cu boaţea a cuţatâl’ei, a comunitatâl’ei internaţionalâ, cari giudicâ tutâ zurâlâchea dit aesti dit soni dzâli, dit Egipt, cari dusi la suti di morţâ şi n’ii di oamin’i cu arân’i. Diplomaţia românâ mutreaşti cu gaile catandisea dit aestâ vâsâlii, îi plândzi pi aţei ţi chirurâ şi andrupaşti dimândarea ali Uniuni Europeanâ mutrinda lucurlu că lipseaşti ca tuti părţili s-aratâ că vor s-ahurheascâ disnău procesulu politic di tranziţii democraticâ şi că vor dealihea arâhati. Pi aţei ţi vor s-ducâ tu Egipt, statlu îi pâlcârseaşti s-afireascâ cât pot di zonili iu suntu sediili a protilor instituţii guvernamentali şi partidi politiţi, iu au loc protesti. Ambasada ali Românii la Cairo, ţi ari ligâturâ cu cetăţen’ii român’i tu Egipt, easti etimâ s-agiutâ tu iţi catandisi.