Prima pagină » Actualitate » Eveniment Top » Eveniment Top – 25.05.2013

Eveniment Top – 25.05.2013

Secretarlu gheneral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Bucureşti.

Secretarlu general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-andamusi, Bucureşti, cu prezidentul Traian Băsescu, cu premierlu Victor Ponta şi cu alţâ ofiţiali român’i. Zburârâ ma multu di Afganistan. Rasmussen dzâsi câ participarea ali Românii tu Afganistan easti di mari simasii şi ari nâdia ca vâsâlia noastrâ s-l’ia parti şi la yinitoare misiuni di andrupari şi asistenţâ ti puterli afgani, pi cari NATO u-ndreadzi dupu 2014, cându trupili internaţionali va s-retragâ, va s-fugâ tu ţi mutreaşti scutlu antirachetâ pi cari SUA va-l instaleadzâ tu Europa: Tut el mai spusi că România va s-hibâ afiritâ di posibila ameninţari cu rachetâ, tu sinfuniili tu cari vârâ 30 di vâsâlii dit lumi au tehnologhia a rachetilor icâ suntu pi cali s-u aibâ. Elementi a scutului va s-hibâ bâgati şi tu sudlu ali Românii, la Deveşelu.

Caplu a guvernului român – prezentu Bruxelles, la Consililu European.

Politica energheticâ şi combaterea a evaziunâl’ei fiscali furâ protili subiecti zburâti, n’iercuri, la Consililu European di Bruxelles, iu România fu reprezentatâ di premierlu român Victor Ponta. Prezidentul a Consiliului European, Herman van Rompuy, dzâsi câ unlu dintrâ subiectili la cari s-dânâsirâ şefii di stat şi di guvernu easti diversificarea a sursilor, cari s-garanteadzâ câ niţi unâ vâsâlii nu ari ca timeil’iu maşi unâ sursâ di energhii icâ maşi unâ rutâ di furnizari. Unâ altâ temâ di moaubeti fu exploatarea a gazilor di şistu, cari, tu minduita a specialişţâlor, poati s-n’icşureadzâ dependenţa ali Românii cu 10% andicra di importurili ruseşţâ di gazi naturali. Tu ţi mutreaşti combatereaa fraudâl’ei şi ali evaziuni fiscali, liderl’ii dit UE şi-luarâ borgea s-agiungâ la unâ achicâseari mutrinda schimbul di informaţii fiscali pânâ tu inţita a anlui. Evaziunea fiscalâ şi larea di pâradz aduc chireri cathi an tu Europa di aproapea 1.000 di miliardi di euro.

Comisarlu euroepan ti agriculturâ, Dacian Cioloş, tu vizitâ tu Românii.

CE va s-da curagiu, di anlu ţi va s-yinâ, a proprietarilor di terenuri s-da locurili nilucrati a fermierilor ţi suntu activi, hâbârisi Bucureşti, comisarlu european ti agriculturâ, Dacian Cioloş. El dzâsi câ aestâ meatrâ va s-hibâ finanţatâ dit pâradz europen’i. Pi di altâ parti, CE apufusi ca laptili s-aibâ unâ etichetâ di origini. Tutnâoarâ, Comisia va s-adarâ unâ evaluari ta s-stabileascâ ţi turlii di marcari va s-aibâ un impactu cama mari. Ti aţea, comisarlu european lâ spusi a fermierilor român’i s-adarâ un brandu naţional mutrinda segmentul a laptilui. Dacian Cioloş estimeadzâ câ România poati s-agiungâ un giucâtor multu important pi pâzarea di cereali dit Europa, maca va s-ştibâ s-ufiliseascâ producţia agricolâ nu maşi ca venituri, ama şi ti împrustarea a loclui ţi lu ari tu zonâ. Ti modernizarea a agriculturâl’ei lipseaşti s-hibâ programi sectoriali şi pâradz şi, ţi cara că România ari accesu la pâradz europen’i, producatorl’ii agricoli dzâc câ ei nu pot s-li’a — ti furn’ia a birocraţâl’ei.

Camera superioarâ a Parlamentlui di Bucureşti apruchie alâxirea a Nomlui mutrinda Referendumlui.

Senatlu apruchie, cu majoritati, alâxerli a Nomlui a Referendumlui. Aesti alâxeri va s-agiungâ la Camera a Deputaţlor, cari easti forlu şi apufuseaşti tu aestâ catandisi. Actul normativ n’icşureadzâ cvorumlu di prezenţâ di la 50 la 30% dit numirlu a aligâtorilor angrâpsiţ pi listili electorali şi s-bagâ tu practico ti tuti turliili di di referendum, maxus ti aţel ţi mutreaşti scutearea di pi ipotisi a prezidentului icâ alâxirea ali Constituţiii. Tu idyul chiro, s-pistipseaşti că rezultatlu a referendumului easti validat maca opţiun’ili valabil exprimati suntu nu mai pţân di 25% dit numirlu aţilor angrâpsiţ pi listili electorali permanenti. Uidisit cu Nomlu ţi easti lu-avem tora, cari vas-hibâ alâxit, ta s-hibâ validat, la referendum lipseaşti s-yinâ 50% plus unlu dintrâ cetăţen’ii bâgaţ pi listili electorali permanenti.

Controversatlu om politic şi emburlu George Becali fu condamnat la hapsi.

Deputatlu George Becali, aţel di ma ninti Ministru di Apărari, Victor Babiuc şi aţeş di ma ninti cap a Statului Major General ali Aşcheri, Dumitru Cioflină, furâ pitricuţ di Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii dit Românii, la doi an’i di hapsi cu executari tu ţi mutreaşti dosarlu a schimburilor di terenuri ţi furâ adrati întrâ 1996 şi 1999. Tu minduita a procurorilor, statlu chiru vârâ 900 di n’ii di dolari. Al Babiuc şi al Cioflinâ lâ si adusi câbato ti abuz tu lucru, iara al Becali că îi agiută mutrinda aţel abuz di puteari. Aestu dit soni va s-şeadâ trei an’i tu hapsi, câ ţe “s-apreasi” condamnarea cu suspendari ditr-un altu dosar, dit 2009, iu fu aflat cu câbati ti arâchirea a furilor cari îi-luarâ amaxea. Atunţea, Becali – patronlu a nai ma cânâscutâl’ei echipâ di fotbal dit Românii, Steaua Bucureşti – fu arestat ti dauâ stâmân’ii, ti arâchiri di persoani.

Unlu dintrâ nai ma mârl’ii scriitori contemporani, peruanlu Mario Vargas Llosa, tu vizitâ tu Românii.

A ghinicânâscutlu scriitor peruan Mario Vargas Llosa, laureat a Premiului Nobel ti Literaturâ tu 2010, îi fu dat, luni, la Cluj titllu di Doctor Honoris Causa a Universitatâl’ei Babeş-Bolyai. Hiindalui a treia oarâ tu Românii, el zburâ ti importanţa ali ficţiuni şi a literaturâl’ei tu bana a oamin’ilor şi ali societati. Tu minduita a lui, literatura mutreaşti s-da un calia lumil’ei, iara ficţiunea easti dada a literaturâl’ei, a progreslui şi ali civilizaţii. Cărţâli a lui, iu sâ zburaşti ti lumea latino- americanâ, furâ multu apruchiati tu Europa. Eali furâ apridusiti tu limba românâ nica dit 1970.