Eveniment Top – 11.05.2013
Isapea a protlui an di guvernari ali Uniuni Social Liberali dit Românii
Liderl’ii ali Uniuni Social Liberali dit Românii prezentarâ isapea a prtlui an di guvernare. Tu minduita a lor, nai ma mărli amintpri aluştui an suntu stabilitatea politicâ şi viziunea guvernamentalâ multu clarâ. Uidisit cu premierlu Victor Ponta, unlu dit liderl’ii USL, limpidzâmea a acţiun’ilor guvernamentali dişcl’isi calea câtâ cristearea a salariilor şi a pensiilor, ama şi discl’idearea a nâscântor proiecti naţionali. Cumândisearea ali USL prezentă şi protili lucri ţi lipsescu îndridzeari ti chirolu yinitor: alâxarea ali Romanii tu un actor importantu pi pâzarea di energhii, unâ crişteari a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, descentralizarea, alâxearea ali Constituţii şi regionalizarea ali vâsâlii. Ti opoziţia democrat-liberalâ, bilanţul USL fu unâ furn’ii di moaubeti strâmbâ, di criticâ. Democrat – liberalii aduc câbati ali USL ti lipsa a meatrilor cari s-da cali la criştearea icunumicâ, la scâderea a investiţiilor xeani directi şi la criştearea a borgil’ei publicâ. Pi di altâ parti, PDL pitricu unâ moţiuni simplâ mutrinda turlia tu cari Guvernul USL gestioneadzâ bâgarea tu practico a managementului privat la companiili di stat. Democrat-liberalii aduca nica unâ oarâ câbati ali USL câ nu tin’iseaşti proiectul ţi fu achicâsit cu partenerl’ii internaţionali şi câ armân tu ipotisi maşi managerii cari nu grescu ici, cari ascultâ Putearea. Moţiunea nu fu apruchiatâ.
Prognozili BNR mutrinda rata ali inflaţii dit România tu 2013-2014
Banca Naţionalâ ali Românii alâxi tu scâdeari prognoza di inflaţii ti inşita aluştui an di la 3,5% la 3,2%. Ama ti 2014, prognoza fu alâxitâ tu crişteari, cu 0,1 puncti procentuali, la 3,3%. Tu marţu, aţel dit soni mesu ti cari s-publicarâ datili, România avu, ti a treia oarâ la rându, nai ma marea ratâ anualâ a inflaţii dit UE, uidisit cu Eurostat. Guvernatorlu ali Bancâ Centralâ, Mugur Isărescu, easti optimistu: Rata di cathi an ali inflaţii nica easti nafoara a intervalului ţintâ, dupu aţeali dauâ şocuri externi cari dusirâ la inşirea ei dit aestu interval. Easti zborlu ti şoclu dit doilu semestru a anlui ţi tricu, atinsu di seaţitâ, şi di evoluţiili politiţi, a dapoaia şi di criştearea a accizilor şi a pâhadzlor, tu Yinar. Uidisit cu BNR, lucârli cari dusirâ la scâdearea ali inflaţii furâ criştearea a monedâl’ei naţionalâ, defiţitlu di câftari internâ şi percepţia tut ma bunâ mutrinda evoluţia aliştei inflaţii.
România Internațional, 11.05.2013, 13:35
Isapea a protlui an di guvernari ali Uniuni Social Liberali dit Românii
Liderl’ii ali Uniuni Social Liberali dit Românii prezentarâ isapea a prtlui an di guvernare. Tu minduita a lor, nai ma mărli amintpri aluştui an suntu stabilitatea politicâ şi viziunea guvernamentalâ multu clarâ. Uidisit cu premierlu Victor Ponta, unlu dit liderl’ii USL, limpidzâmea a acţiun’ilor guvernamentali dişcl’isi calea câtâ cristearea a salariilor şi a pensiilor, ama şi discl’idearea a nâscântor proiecti naţionali. Cumândisearea ali USL prezentă şi protili lucri ţi lipsescu îndridzeari ti chirolu yinitor: alâxarea ali Romanii tu un actor importantu pi pâzarea di energhii, unâ crişteari a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, descentralizarea, alâxearea ali Constituţii şi regionalizarea ali vâsâlii. Ti opoziţia democrat-liberalâ, bilanţul USL fu unâ furn’ii di moaubeti strâmbâ, di criticâ. Democrat – liberalii aduc câbati ali USL ti lipsa a meatrilor cari s-da cali la criştearea icunumicâ, la scâderea a investiţiilor xeani directi şi la criştearea a borgil’ei publicâ. Pi di altâ parti, PDL pitricu unâ moţiuni simplâ mutrinda turlia tu cari Guvernul USL gestioneadzâ bâgarea tu practico a managementului privat la companiili di stat. Democrat-liberalii aduca nica unâ oarâ câbati ali USL câ nu tin’iseaşti proiectul ţi fu achicâsit cu partenerl’ii internaţionali şi câ armân tu ipotisi maşi managerii cari nu grescu ici, cari ascultâ Putearea. Moţiunea nu fu apruchiatâ.
Prognozili BNR mutrinda rata ali inflaţii dit România tu 2013-2014
Banca Naţionalâ ali Românii alâxi tu scâdeari prognoza di inflaţii ti inşita aluştui an di la 3,5% la 3,2%. Ama ti 2014, prognoza fu alâxitâ tu crişteari, cu 0,1 puncti procentuali, la 3,3%. Tu marţu, aţel dit soni mesu ti cari s-publicarâ datili, România avu, ti a treia oarâ la rându, nai ma marea ratâ anualâ a inflaţii dit UE, uidisit cu Eurostat. Guvernatorlu ali Bancâ Centralâ, Mugur Isărescu, easti optimistu: Rata di cathi an ali inflaţii nica easti nafoara a intervalului ţintâ, dupu aţeali dauâ şocuri externi cari dusirâ la inşirea ei dit aestu interval. Easti zborlu ti şoclu dit doilu semestru a anlui ţi tricu, atinsu di seaţitâ, şi di evoluţiili politiţi, a dapoaia şi di criştearea a accizilor şi a pâhadzlor, tu Yinar. Uidisit cu BNR, lucârli cari dusirâ la scâdearea ali inflaţii furâ criştearea a monedâl’ei naţionalâ, defiţitlu di câftari internâ şi percepţia tut ma bunâ mutrinda evoluţia aliştei inflaţii.
9 Mai — di trei ori sârbâtoari ti România
România yutuseaşti cathi an, pi 9 di Mai, trei evenimenti importanti: Dzua ali Independenţâ di stat, Dzua ali victorii a suţatâl’ei a Naţiun’ilor Uniti tu Doilu Polim Mondial şi Dzua ali Europi. Aesti treili furâ yurtusiti prit manifestări cari ma di cari, cu paradi militari, inclusiv tu stran’i di epocâ, cu armamentu şi tehnicâ di alumtâ, cu coroani di chitchi, spectacoli di muzicâ, poezii şi di giocuri populari, reprezentanţii di acrobaţii, teatru şi balet icâ focuri di artificii. Premierlu Victor Ponta dzâsi că român’ii lipseaşti sâ-şi promoveadzâ ma multu valorili, iara România sâ-şi afirmâ tu cathi an, di 9 di Mai, identitatea naţionalâ şi europeanâ. La aproaprea 7 an’i di la integrarea ali Românii tu UE, prezidentul Traian Băsescu pistipseaşti şi el câ Uniunea Europeanâ armâni — cu tut ţi-i lipseaşti – uniclu agiutor ti România
…………………………………………………………………….
Continuare audio–>
Armâneaşti: Cristina Mina
