Eveniment Top
Prezidentul Traian Băsescu ş-duţi nâinti doilu mandat
România Internațional, 01.09.2012, 11:11
Prezidentul Traian Băsescu ş-duţi nâinti doilu mandat
Prezidentul român,Traian Băsescu, şi-luă disnău, tu aestâ stâmânâ, dupu 52 di dzâli di scuteari dit ipotisi, mandatul di cap a statlui, ahurhit dupu alidzerli dit 2009. Nâinti, uidisit cu proţedurli, giudicâtorl’ii ali Curti Constituţionali ghivâsirâ tu plenlu a Parlamentlui apofasea di invalidari a referendumlui dit 29 di Alunar mutrinda demiterea a lui. Aestâ apofasi fu giustificatâ prit a’ea că nu s-umplu cvorumlui di 50% plus unlu dintrâ alegătorl’ii bâgaţ pi listili permanenti. Yinirea disnău a prezidentlui Traian Băsescu la Cotroceni deadi cali ti năi protesti pi sucachi Bucureşti şi tu alţâ câsâbadz, ama fu tin’isitâ şi di reprezentanţâl’ii ali Comisii Europeanâ, a Consiliului European şi di lideri ai Partidlui Popular European. Comisia spuni că prit aestâ yineari tu ipotisi, proţeslu di tin’iseari a cadrului giuridic şi constituţional easti tora complet. Cu tuti aesti, un purtător di zbor ali Comisii declară că Executivlu european armâni diştiptat tu ţi mutreaşti evoluţiili dit Românii, prit Mecanismul di Cooperari şi Verificari tu domenea alu giustiţii. Uidisit cu Consiliu European, bâgarea tu practico a apofasâl’ei ali Curti Constituţionali easti un semnu multu limpidu că statlu di îndreptu s-prevalâ şi tu Românii.
Seaţita creaşti pâhadzii la alimenti.
Agricultorii român’i ţi avurâ culturi asparti di câroari va s-l’ia agiutoari di partea a statului, hâbârisi ministrul di resort, Daniel Constantin, iara pâltearea lipseaşti sâ s-adarâ dealihea dit Brumaru. Uidisit cu unâ informari bâgatâ pi site-ul ali Administraţii Naţionalâ di Meteorologii, seaţita va sâ ţânâ pi tut teritoriul agricol ali Românii, tu intervalul 28 di Augustu – 3 di Ysmârciun 2012, nai ma aspartili hiinda sudlu, sud-estul şi vestul ali vâsâlii. Instituţiili finanţiari internaţionali dimândarâ statilii să-îndreagâ ti posibilitatea di creşteari a pâhadzlor la mâcari tu meşl’ii ţi va s-yinâ. Nai ma laia câroari dit aţei dit soni 50 di an’i tu SUA şi statilii di ningâ Amarea Lai dusi la criştearea a pâhadzlor la misur, gârnu şi soia. Datili ali Băncâ Mondialâ arată că pâhadzii la alimenti suntu la un nivel analtu, ama nu au agiumsirâ nica la nivelurili record dit 2007-2008.
Poliţia ruralâ fu reorganizatâ.
Veachili posturi di Poliţie cari funcţionau tu mediul di la hoarâ furâ disnău adrati, dupu ţi infracţionalitatea tu aestu loc criscu cu şasi tru sută comparativ cu anlu ţi tricu. Uidisit cu spusili a Ministerlu di Interni, infracţionalitatea criscu dupu ţi, anlu ţi tricu, Poliţia Rurală fu reorganizatâ, iara posturili s-adrarâ aproapea inexistenti, icâ aclo armasi maşi un lucrâtor, cu program di 8 sâhăţ. Fârâ poliţişţâ tu hori, dzâc ofiţialii MAI, furlâchilii di prâvdzâşi infracţiun’ile pi sucâchi criscurâ cu şasi andicra di anlu 2011. Secretarlu di stat tu Ministerlu di Interni, Ioan Căbulea, exiyisi alâxerli adusi dupu naua reîndridzeari (track): Ţâneara a secţiilor di Poliţii Ruralâ, ama tutnâoarâ şi n’icşurarea a numirlui di efectivi ţi adarâ aesti secţii di la cama 20 di poliţişţâ la unâ medii întrâ 5-12 poliţişţâ, ţentrul di griutati tricânda câtâ posturili di poliţii comunali iu, maca pânâ tora avem un poliţistu ti cathi post di poliţii comunalâ, tu chirolu ţi va s-iynâ va s-hibâ unâ medii di nu ma pţân di 3 poliţişţâ.”
Poliţili di asigurari ti casi sunt zorlea di la 1 di Ysmârciun
Tu Românii, di la 1 di Ysmârciun tuţ proprietarii di casi lipsscu s-şi-adarâ asigurări obligatorii, cari s-anvâleascâ yzn’ii di pânâ la 20.000 di euro. Aestâ asigurari s-adarâ ti zn’iili adusi di cutramburări, inundaţii şi surpâri di loc. Ta s-asigurâ tut pâhâlu ca casâl’ei sâ s-poati s-hibâ angrâpsitâ unâ poliţâ facultativâ. Pânâ tora, asiguraţii ţi simnau unâ ahatari poliţâ facultativâ cari anvâlea treili piricluri nu lipseau s-plătească şi unâ asigurari cu zorlea. Asigurarea obligatorii va s-custuseascâ întrâ 10 şi 20 di euro pi an. Susto, cara va s-facâ vârâ fânico, ti un apartament estimat la 60.000 di euro, proprietarlu va s-hibâ pâltit – ti zn’iia ţi-i si feaţi – cu maxim 20.000 di euro. Compensaţiili cari trec di aestâ sumâ lipseşti s-hibâ dati pi timeilu ali unâ doua asigurari facultativâ.
Daua sesiuni a bacalaureatlui
Ti absolvenţâl’ii di liceu ţi nu tricurâ examenlu di maturitati tora veara, tu aestâ stâmânâ, fu adratâ unâ nauâ sesiune ti probili scrisi. Vârâ 100 di mii di elevi furâ aştiptaţ s-da exemenili, programati pânâ pi 31 di August. Protili rezultati va s-hibâ adrati publiţi pi 2 di Ysmârciun, iara aţeali dit soni va s-hibâ cânâscuti pi 5 di Ysmârciun, dupu andridzearea a contestaţiilor. Ministerlu ali Educaţii ţânu camerili di vigl’eari video tu clasili di examen cum şi tu sesiunea dit vearâ, cându rata di promovari fu pţân cama di 44%.
Echipi româneşţâ tu Cupili europeni di fotbal
Steaua Bucureşti easti goala echipâ di fotbal dit România ţi va s-hibâ prezentâ tu grupili a Ligâl’ei Europa. Tu play-off, bucureşten’ii tricurâ, cu scorlu gheneral di 5-0, di lituanien’ii di la Ekranas. Dinamo Bucureşti şi FC Vaslui (est) nu s-calificarâ dupu dauâ manşi cu Metalist Harkov (Ucraina) şi respectiv Internazionale Milano. Campioana ali Românii, CFR Cluj (nord-vest) şi-aflâ adversarii dit Liga a Campion’ilor. Clujen’ii va s-gioacâ tu grupi cu Manchester United (Anglia), Galatasaray (Turcia) şi Braga (Portugalia).
