Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 01.06.2023, 20:55
Educaţie. Guvernul ali Românie vulusi, adză, ordonanța cari apufuseasti crişteri a tiñiiloru de bază ditu truvățământu cu 1.000 de lei tră personalu didactic și cu 400 de lei tră personalu nididactic. Actul normativ anvăleasti căftărli publiţi a personalui didactic, spusi ministrul ali Educație, Ligia Deca. Ea cundille că suntu misuri cu efect ună ş-ună, ahurhinda cu 1 di cirisaru, iara alaxerli pruvidzuti tru văzute tru nomlu a tiñiillei di cafi mesu lipseasti s’hibă implementate cu preayalea, tru yinitorllii trei ani. Tu arada a lui, ministrul a Lucărlui, Marius Budai, spusi că va li ducă ninti păzărăpserli cu sindicatele, tra s’apufusească grila salarială di hăbăriseari. Tut gioi, sindicatele ditu nvățământu dimăndară că greva totală tru nvățământul preuniversitar va s’aducă ninti și marță, după minivacanța ti Dzuua a Cilimeanlui și Rusaliile Ortodoxe.
Summit-ul EPC. La doilu summit al Comunităţii Politice Europene (EPC), Klaus Iohannis cundille diznău importanţa ti andruparea ali Ucraina, văsilie care easti ma largu atacată a fără ñilă” di Rusia. Șeflu a statlui spusi că summit-ul a curi nicukiru easti Republica Moldova easte ilustrativ tră vocația a llei europeană, tră seriozitatea eforturilor di reformă ahardziti ti aderarea alistei la Uniunea Europeană și demonstreadză focalizarea pi tută Viţinata Estică și regiunea ali Amarea Lae. Iohannis salută prezența a prezidentului ucrainean Volodymyr Zelensky la andamasi. Summitul a nostru lipseasti sa spna diznau susta agiutorlu a nostru niminatu tră Ucraina și cetățenii a llei tră s’azvingă agresiunea rusă și tra s’ndreagă ună irine ti s’aibă la thimelliu principiile a Cartăllei ONU, cundille Klaus Iohannis. El nica spusi că agiutorlu ali Uniuni Europeană tră Republica Moldova lipseasti si s’hărsească di cama mukltă vizibilitate, di itia că anvărtusearea alistei nsimneadză și anvărtusearea a reziliențăllei strateghică ali Europă. La Summit-ul a curi nicukiru easti Republica Moldova llia parti aproapea 50 de șefi de stat și de guvern. Comunitatea Politică Europeană easte un format interguvernamental di debatu și ună platformă de coordonare politică anamisa di statele europene tru scupolu ti promovării a dialogului politic și a cooperării pi teme di sinferu deadunu, tră anvărtuşearea a securitatillei, stabilitatillei și prucukiillei pi continent. Prota andamasi a CPE s’ţănu tru sumedru 2022, la Praga
NATO. Miniștrii di externe ai NATO s-andămusiră tru capitala Norvegiei, Oslo, tră s’ndreagă detaliile summitului ditu alunarua. Tema principală este conflictul ditu Ucraina, ama, uidisitu cu corespondentului Radio România, un altu subiect easte aderarea Suediei la Alianță, jgllioata amănată di itia a condițiilor băgati di Turcia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spusi că noi nomuri ligate di terorism s’băgară tu lucru tru Suedia la 1 di cirisaru, lucru ţi spuni că Suedia llia meatri contra a pareiloru teroriste spusi di Turchia. Șeful Alianței Nord-Atlantiţi cundille că, tru meslli ditu soni, colaborarea anamisa di Suedia și Turcia s-anvartusi, iara Suedia demonstră că ş’lu ţăni zborlu datu”. Stoltenberg spusi că statele membre NATO lipseasti s’acaţă tu isapi cilastaserli ntimilleati” ali Turchiei tu ligatură cu a llei securitate, considerând că easte statul aliat nai ma zñiipsitu di atacurli teroriste. Șeful NATO cundille că, tru aeste condiții, aderarea ali Suedie va s’facă tu şcurtu kiro.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala