Hăbări ditu bana românească şi internaţională
VIZITĂ. La cllimarea a președitutelui ali Românie Klaus Iohannis, Louise Mushikiwabo, secretarul genearal al Organizației Internaționale a Francofonie, faţi adză ună vizită oficială la București cu arasta că anlu aestu s’umplură 30 di ani di apartenență a României la Francofonia Instituțională. După andamasa cu șeful statului român, Louise Mushikiwabo va llia parti deadunu cu prezidentulu Iohannis și premierlu Nicolae Ciuca la dişcllidearea a conferințăllei internaționale Francofonia yinitorului: educație tră dizvoltare durabilă”. Seara, secretarlu genearal al Organizației Internaționale a Francofoniei va s’hibă deadunu cu ministrulu di externe a văsiliillei, Bogdan Aurescu, și ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, la un concert țănut di Ansamblul Violoncellissimo cu ucazia sărbăturisearillei 30 di ani di apartenență la Francofonie a Româniillei. Evenimentele ahărdziti aliştei aniversări va s’hibă organizate tru tut kirolu a anlui di cătră diverse instituții românești mintiti tru activități ligate di francofonie.
Newsroom, 16.03.2023, 18:10
CANAL. Ahurhinda di adză, România faţi ma multi misurări di ahăndusimi pe brațlu a Dunăllei Chilia și va s’ahurhească tu şcurtu kiro proceduri di idyea turlie pi Canalul Bystroye ditu Ucraina, spusiră izvuri oficiale tră Radio România. Ministerul Transporturilor faţi cercetări tra s’limbidzască desi fură adrati lucrări di dragare și znueari și cătu, aesti lucrări pot pu\s’bag4 tru piriclliu biodiversitatea deltăllei. Misurărli va s’ţănă 10 dzăli, iara trei pampori românești va s’aibă acces tru zonă. Autoritățile ditu România și Ucraina s’akicăsiră s’verifică ahăndusimea canalelor Dunărăllei, după ţi Ucraina viţină feaţi ma multi lucrări di dragare a Canalului Bystroye. Uidisitu cu Ministerlu a Infrastructurălleii ditu Ucraina, după ași-număsitili lucrări di născărseari a canalului, ahăndusimea aluştui aproapea că s’feaţi diplo. Kievlu nu aproaki ti dealihea că lucrărli di dragare pi cari li feaţi pe canalu adus aminti au călcată iţi acord. Bucureștiul va si s’asiguripsească că lucrărli fapti di Ucraina nu bagă tru piriclliu ecosistemlu a Dieltăllei ali Duna, ună zonă unică tru Europa, inclusă tru patrimoniul mondial UNESCO.
DOHA. Șapte companii românești llia parti la a 10-a ediție a expoziției AGRITECH 2023, cari va s’ţănă tru 15 și 19 marţu la Doha, Qatar. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui Agriculturălleii și Dizvoltării Rurale (MADR), participarea la aestu eveniment easti ună oportunitate tră Minister tra ş-promoveadzăv a llei politici și strategii tru aestu domeniu, hiinda tru idyiulu kiro cu hăiri ti tuţ opearatorilor economici ditu Sectorul agroalimentar ali Românie, di lli-da izini să-și facă cunuscută și vizibilă a llei ofertă di produse, explorează piața ditu Qatar cum și ndreadzi ligături cu mediul di afaceri ditu aest stat. AGRITEQ adună 650 di expozanți ditu 52 di văsilii.
DRONE. Surparea a unei drone americane di către un avion rusesc faţi parte ditu un model di purtaticu militar al Rusiei cari agiundzi s’hibă tut ma fuvirosu, declară ñiercuri prezidentulu a șefilor di stat major comun, genearalu Mark Milley. Milley și secretarlu Apărării Austin Lloyd avură muabeţ cu omologilli a lor ruși tu ligătură cu incidentulu. Drona MQ Reaper eara tru ună misiune di viglleari tru apili internaționale ditu Amarea Lae, cându fu interceptată di doi alumtători ruși Su-27. Aţeali dauă avioane tricură di ndauă ori pisti calea adi imnari a dronăllei cu scupolu ti tra s’amină combustibil pi aesta. Avioanili agudirăpăn tru soni elicea a dronei, di u surpară. Rusia nu aproaki spusa că u-ari agudită elicea dronăllei, iara Ned Price, purtătorlu di zboru a Departamentului di Stat, declară că incidentul fu vahi un actu fără naeti faptu di partea ali Rusie.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala