Hâbări dit bana românească şi internaţională

Praga – Sefulu a statului roman Klaus Iohannis şi premierulu Nicolae Ciucă îli pitricură/transmisiră, aieri dicseară, felicitări/hiratimate a noului preşedinte a li Cehie, Petr Pavel, şi sipronunţară tră faţirea ma sănătoasă a relaţiilor dintră aţeale doauă state. Mai mulţâ lideri europeani salutară victoria tru aleadziri a noului preşedinte ceh, care promise că va hibă un şef di stat independentu, neinfluenţat di politica a partidilor, că va contiinuă să susţână agiutorulu tră Ucraina apitrusită di polim şi că va agiută Kievulu să aderă la UE. Tru arada a lui, preşedintile ucrainian, Volodimir Zelenski, lu felicităă pi Twitter pi Petr Pavel şi dzâse că apreciadză agiutorulu a luştui tră Ucraina. Tru ţel de-al doilea tur a aliderilor, generalul in rezerva Petr Pavel, fostu şef a Comitetului Militar al NATO, are loată 58,32% di voturi, in timp ţe rivalul a lui, miliardarulu Andrej Babis, ţi are ocupată postul di premier întră anili 2017 şi 2021, amintă/ obţănu 41,67%, uidisit a rezultatilor finale. Rata di participare tru aestă ţară membră a UE şi NATO, cu ună populaţie di 10,5 milioane, fu di 70%. Tru ilichie di 61 di ani, Petr Pavel, si prezentăă în aleadziri dreptu candidat independent şi beneficiadză di agiutorulu a guvernului di chentru-dreapta. El va-lu înlocuiască pi Milos Zeman, politician controversat, care avea întreţânută ligături strease/strânse cu Moscova, năinte di să facă un cot di şuţătură în momentul a invazilei rusă în Ucraina.

Newsroom, 29.01.2023, 22:13

Bucuresti – Senatorili şi deputaţâli romani va să si toarnă/ va revină di miercuri 1 februariu la lucru, în prima sesiune parlamentară a anului. Multe proiecte di leadze în domenii chleaie aşteaptă să hibă dezbătute şi să lia votulu final. Intră aestea: legile a educatilei si legile a pensiilor asa dzâse speciale. În paralel, liberalili şi social-democraţâli fac planuri tră momentul rocadălei/alăxearilei convenită la nivelul a coaliţilei di guvernare, ţi va să dzâcă, rotaţia a premierilor şi alăximintul di la un la alantu a unor ministere întră ţeale doauă partide. Uidisit a unui protocol din coaliţia PSD-PNL-UDMR, aestă rotaţie/anvărteare lipseaşte să aibă loc la finele/bitisita mesului mai. Totunăoară, în perspectiva anului electoral 2024, un proiectu di leadze care aşteaptă votulu easte ţel uidisit a cure mulierile va repreziintă ma multu di ună treime di candidaţâli la aleadzerile locale şi parlamentare.

STOCKHOLM – Doauă pelicule româneşti, ‘Metronom’ di Alexandru Belc şi ‘R.M.N.’ di Cristian Mungiu, si aaflă în competiţia Festivalului Internaţional de Filmu di la Göteborg din Suedia, ţi are loc dzâlile aestea. Uidisit a ICR Stockholm, evenimentul preziintă anual aproximativ 400 di producţii din întreaga lume, iar la proiecţii participă în varliga di 160.000 di spectatori. ‘Metronom’, filmul di debut a reghizorului Alexandru Belc, preziintă ună istorimă di vreare anamisa di doi tineri în România comunistă a anului 1972, iar critica di specialitate îl descrie dreptu ună analiză socio-istorică a unei generaţie/bârnu tru nivolie să băneadză într-ună societate mplină di şubeie/ suspiciuni şi di neîncreadire reciprocă. În filmul ‘R.M.N.’ a consacratului Cristian Mungiu acţiunea si treaţ/si faţe într-ună hoară din Transilvania (chentru), iu pacea/irinea a localniţălor si cutuulbură/minteaşte cându la ună mică fabrică sunt angajaţ îndoi lucrăori noi, iar frustrările, conflictile şi pulsiunile erup la suprafaţă prin peaţa di pisupră subţâre di aparentă achicăsire şi calmu. Cu ună istorie di piste 40 di ani, festivalul di la Göteborg easte ţel mai importantul evenimentu di profil din reghiune și oferă a cinematografiilei nordică ună platformă generoasă și sonoră di promovare printr-ună competiție dedicată și programe tră industrie.

Bucuresti – In Romania, chirolu si amelioareadza/ faţe mai bun sum aspectul a precipitațiilor, iar valorile termiţe sunt aprocheate di mediile multianuale. Nebulozitatea easte mai persistentă în sud, sud-estu și, parțial, în chentru iu, pi alocuri/ aoa şi aclo, sunt precipitații slabe (ninsori, neauă cu pluină și chicute di ploaie). Tru ţealealante reghiuni, ţerulu easte temporar niuros și sunt posibile precipitații. Vintul suuflă slab și moderat, local cu unile intensificări pi parcursul a dzuuălei în estul a țarălei și în zona montana, iu neaua easte aspulbirată, iar vizibilitatea redusă. Temperaturile maxime si încadreaza întră minus 3 și plus 6 grade Celsius. Chirolu arău din-tru giumitatea estica a tarălei alăsăă mile di oameni fără curentu electric. Fură fost probleme şi în trafic – sute di maşini arămasiră acăţate tru neauă, iar pi mai multe drumuri naţionale şi judeţeane circulaţia continua sa hibă închlisă din cauza a neauălei depusă pi carosabil. Militari şi utilaje tehniţe agiutară autorităţâle locale tră curarea şi scoatirea dit neauă a autovehiculelor blocate, mai ahoria tru judetul Buzau (estu). În judeţulu viţin Vrancea fu decretată starea di alertă ţea ţi va permită/ va da izine a autorităţâlor să intervină cu toate forţile în teren şi să apeleadză la resursile a localităţâlor viţine/limitrofe, ma să hibă că easte nevolie. Angajaţâli a Inspectoratului General tră Situaţii di Urgenţă interveniră hibă tră deblocarea a unor vehicule acăţate tru neauă, hibă tra să cură/degajeadză pomili şi sturli di electricitate surpaţ di tufane/furtună in toata tara. 123 di localităţ din-tru 18 judeţe avură zimii di la neauă ţi deade şi di la furtuna din ultimile patru-spră-vinghiţ di ore. Fu perturbat si traficul feroviar si aerian.

Autor: Camera ştirilor/hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu