Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Dzuua Culturăllei. Duminică, Dzuua Culturii Naționale și 173 di ani di la amintarea a poetului național Mihai Eminescu fură nsimnati tru tută România. Eara ndreapti concerte, recitaluri și expoziții, iar accesul la multe muzee fu gratuit. Un spictacol di gală ndreapsi Opira Națională București, la cari loară parti pirsonalități politice și diplomați. Dzuua Culturii Române fu sărbătorită și tru xinătati. Institutul Cultural Român ndreapsi evenimente tru 20 di căsăbadz ditu xinătati, până pi 20 di yinaru. Evenimentele di Budapesta, Varșovia, Stockholm ică Beijing s’concentreadză pi prezentarea ca reper cultural internațional a căsăbălui Timișoara, cari anul aestu easti Capitală Culturală Europeană. Bruxelles ndreadzi ună expoziție di carte intitulată Prezențe culturale românești tru colecțiile Bibliotecii Regale a Belgiei”, iar la Paris fu ndreaptă ună debatere cari adună cama di 20 di profesioniști ditu lumea editorială, traducători di literatură română, reprezentanț ali editură franceze, case si librarii.

Newsroom, 16.01.2023, 16:34

Dzuua Culturăllei. Duminică, Dzuua Culturii Naționale și 173 di ani di la amintarea a poetului național Mihai Eminescu fură nsimnati tru tută România. Eara ndreapti concerte, recitaluri și expoziții, iar accesul la multe muzee fu gratuit. Un spictacol di gală ndreapsi Opira Națională București, la cari loară parti pirsonalități politice și diplomați. Dzuua Culturii Române fu sărbătorită și tru xinătati. Institutul Cultural Român ndreapsi evenimente tru 20 di căsăbadz ditu xinătati, până pi 20 di yinaru. Evenimentele di Budapesta, Varșovia, Stockholm ică Beijing s’concentreadză pi prezentarea ca reper cultural internațional a căsăbălui Timișoara, cari anul aestu easti Capitală Culturală Europeană. Bruxelles ndreadzi ună expoziție di carte intitulată Prezențe culturale românești tru colecțiile Bibliotecii Regale a Belgiei”, iar la Paris fu ndreaptă ună debatere cari adună cama di 20 di profesioniști ditu lumea editorială, traducători di literatură română, reprezentanț ali editură franceze, case si librarii.

Schengen. Gărţia apufusi s’nkisească cu a llei inițiativă tru atea ţi mutreaşti aderarea ali Românie și Vărg4rie la Acordul Schengen. După discuții la Viena cu cancelarul și omologul a lui austriac, ministrul grec di Interne, Notis Mitarakis, programă stămâna aesta discuții la Sofia și București pi tema coordonarillei politiţlor di migrație și a protecției sinurlor externe. Atena lugurseaşti că aderarea a aţiloru dauă văsilii la Schengen va s’aducă hăiri directe și ti Grecia, tru condițiile tru cari zona va s’hibă unificată ti transportul rutier și comercial și va s’ducă la stimularea activității economice a văsiliillei pritu ună ligătură terestră cu spațiul Schengen, și va s’contribui, la anvărtuşearea a securitatillei sinurli externe ale UE. Ministerlu grec ali Migrației și Azilului năpoi aduţi aminti că, tru kirolu anda căftarea ali Croației di adirare la Schengen fu acceptată la Consiliul JAI di la Bruxelles ditu 8 dicembrie 2022, România și Bulgaria s-ampulisră cu opoziția Austriei și Olandăllei, acă dauli văsilii bitisiră cu hăiri procedurile di aderare la zona di libera urdinari.

NATO. Neise NATO va s’arădăpsească cu hăiri niscănti di avioanele a llei tru România, di la baza aeriană di lângă Aachen, tru Germania, tra s’hibă ma aproapeaa di poimlu ahurhitu di Rusia tru Ucraina. Ateali trei avioane di supraviglleari va s’agiungă marți la București tra s.ndrupască prezența sporită a Alianței tru regiune și ti monitorizari activitatea militară rusă. Tutunăoară, la baza Otopeni, di ningă Bucureşti, va s’hibă arădăpsiţ 180 di militari ti s’opereadză avioanele. Purtătorlu di zboru a Alianţăllei, românca Oana Lungescu, cundille că avioanili pot s’detecteadză avioane di la ună distanţă di sute di kilometri, hiinda un instrumentu clleaie ti postura di descurajare şi apărare a NATO.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala