Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucuresti – Serviciul Român di Informaţii (SRI) declasificăă dosarulu aferentu a implicarilei a cadrelor/anagajaţâlor a Departamntului a li Securitate a Statului (DSS) în evenimentile di-tru 1989. Eale sunt publicate pi site-ul www.sri.ro şi pot să hibă consultate, la secţiunea ‘Dosare desecretizate’. Dosarulu feaţe parte din investigaţiile Comisiei ‘Decembrie 1989’, instituită tru anulu 1991 la nivelul a Senatului cu scopulu tra să cerceteadză evenimentile di Bucureşti şi din ţară din perioada 1 – 31 decembrie 1989. Directorulu SRI, Eduard Hellvig, argumentăă decizia tra să desecretizeadză aestă arhivă prin faptul că maşi aşi poate să hibă condamnat în totalitate comunismul. Reamintim ca, pi 16 decembriu, nâinte cu 33 di ani, la Timisoara (vestu) au arhiusită/plăscănită primile proteste contra a reghimului, care si extinsiră apoia în toate politiile a ţarălei. Pi 22 andreu 1989, la Bucuresti, dzăţ di mile di oamini au ieşită în stradă şi lu-au obligată pi fostul dictator Nicolae Ceauşescu să fugă cu un elicopter di pi acoperişulu a fostului Comitet Central, arada di sotia lui di curună, Elena. Ulterior, eli fură acâţaţ şi executaţ tamam în dzuua di Crăciun, după ună giudicată sumară. În total, piste 1.000 di oamini muriră şi circa 3 mile fură plighuiţ/răniţ tru alumtile care avură loc atumţea în Romania, singura ţară din Europa di Estu în care alăxirea di reghim si feaţe cu virsare di sândze.

Hâbări dit bana românească şi internaţională
Hâbări dit bana românească şi internaţională

, 23.12.2022, 22:32


BUCUREŞTI – Ministerulu a Afacerilor Externe di la București lo notă di adoptarea, di cătră Rada Supremă di la Kiev, la 13 andre 2022, a Leadzilei mutrinda minorităţâle naţionale din Ucraina, care vizeadză completarea cadrului normativ ucrainean mutrinda protejarea drepturilor a persoanilor di a minorităţâlor naţionale. Ministerulu consiideră regretabil faptul că leazdea fu adoptată în absenţa a unei nauă consultare a Comisilei di la Veneţia, a cue opinie vrea agiuaa, în mod certu, la asiguripsirea a unui textu cuprinzător şi clar din perspectiva a standardilor juridiţe europeane în materie. În analiza ministerului di Externe, persiistă pruvideri care pot să aibă un impactu negativ, prin raportare la standardile europeane. Nu exiistă, printră alte, niţeună pruvedeare mutrinda utilizarea a limbălei maternă în relaţia cu autoritatea giudicătorească. Totunăoară, persiistă neclarităţ mutrinda aplicarea concretă a pruviderilor mutrinda utilizarea a limbilor minoritare în administraţie, în zonile locuite în mod tradiţional di persoane ţi aparţân a minorităţâlor naţionale. Partea română invocăă, permanentu, în contactile cu partea ucraineană, promisiunea a preşedintelui a Ucrainălei conform a cure persoanile aparţânânda a comunitatilei română din Ucraina va beneficiadză di tot aţelaşi tratamentu di care beneficiadză în România persoanile aparţânânda a comunitatlei ucraineană.


SEUL – Premierulu român, Nicolae Ciucă, şi preşedintile a Camerălei a Deputaţâlor di la Bucureşti, Marcel Ciolacu, au participată, ază, la Seul, arada di premierulu sud-coreean Han Duck-soo, la ună masă rotundă di afaceri România-Republica Coreea. Fu ultima dzuuă a vizitălei a ţilor doi demnitari români în Coreea di Sud. Aieri, la adunările cu conduţerile a companiilor Hanwha Aerospace şi Hyundai Rotem, eli au discută di proiecte majore din domenii cleaie a li economie, în care aeste firme sunt specializate: transporturi, industria di apărare şi industria di IT şi comunicaţii. Tot aieri, Ciucă şi Ciolacu au vizitată portul Busan, care easte al doilea ca mărime din lume di punctul di vedaere a cantitatilei di prămătii transportate. Uidisit a pitricutului Radio România, la discuţiile pi care li avură cu preşedintile a li autoritate a portului, Kang Joon-suk, fu subliniată necesitatea cooperarilei dintră Portul Constanţa (la Marea Neagră) şi Portul Busan.


Autor: Newsroom/ Camera ştirilor/hâbărilor


Armânipsire: Hristu Steriu

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 29 July 2024

David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

Anotătorlu David Popovici amintă, luni dicsearâ, proba di 200 di meatri liber ș-lo prota nișani di malmâ la aestâ ediție a Agiocurlor...

David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company