Hâbari dit bana românească şi internaţională
Bucuresti – Proiectul a leadzilei a bugetului di stat şi aţel a asiguripsirilor sociale iintră, mâne, în dezbatirea a Parlamentului di la Bucuresti, urmanda ca gooi să si da votulu final în plenulu a ţelor doauă camere. Bugetulu di stat pi anulu vinitor easte bazat pi ună creaştere economică di 2,8% şi ună creaştere di venituri di 14 procente. Deficitulu bugetar easte prognozat să crească cu aproapea 4,4% di PIB, iar principala noutate easte creaşterea la 2,5% a bugetului a Apărarilei. Bugetulu di stat tră anulu vinitor va permiită/va da izine, spun guvernanţâli, majorarea pensiilor cu 12,5% şi un salariu minim pi economie di 3.000 de lei (circa 600 de euro). Uidisit a documentului, va lia mai multe fonduri Ministerile a li Apărare, Dezvoltare, Agricultură, Transporturilor sau Educaţilei. Mai puţini păradz va lia/va aibă domeniile Energhie, Justiţie şi Sănătate. Opoziţia criitică proiectul a Guvernului şi anuunţă că va depuună/va bagă amendamente în leghislativ.
Newsroom, 11.12.2022, 20:27
Bucuresti – Proiectul a leadzilei a bugetului di stat şi aţel a asiguripsirilor sociale iintră, mâne, în dezbatirea a Parlamentului di la Bucuresti, urmanda ca gooi să si da votulu final în plenulu a ţelor doauă camere. Bugetulu di stat pi anulu vinitor easte bazat pi ună creaştere economică di 2,8% şi ună creaştere di venituri di 14 procente. Deficitulu bugetar easte prognozat să crească cu aproapea 4,4% di PIB, iar principala noutate easte creaşterea la 2,5% a bugetului a Apărarilei. Bugetulu di stat tră anulu vinitor va permiită/va da izine, spun guvernanţâli, majorarea pensiilor cu 12,5% şi un salariu minim pi economie di 3.000 de lei (circa 600 de euro). Uidisit a documentului, va lia mai multe fonduri Ministerile a li Apărare, Dezvoltare, Agricultură, Transporturilor sau Educaţilei. Mai puţini păradz va lia/va aibă domeniile Energhie, Justiţie şi Sănătate. Opoziţia criitică proiectul a Guvernului şi anuunţă că va depuună/va bagă amendamente în leghislativ.
Bucuresti – Sefulu a statului roman Klaus Iohannis va lu aproache, mâne, la Bucuresti, pi preşedintile a Confederaţiei Elveţiană, Ignazio Cassis. Ţeli doili va discută di relaţia bilaterala şi cooperarea economica, cu accentu/cu îngricare pi stimularea a investiţiilor şi pe identificarea a unor nale domenii di colaborare. Totunăoară, eli va aibă şi un alăximintu di opinii cu ligătura la temile di actualitate di pi aghenda internaţională, inclusiv evoluţia polimului din Ucraina, misurile di agiutor uminitar tră populaţia ucraineană şi rifugiaţ, implicaţiile/zimiile a conflictului în plan energhetic, precum şi în planulu a securităţii alimentare globală. Pi aghenda a discuţiilor si aaflă şi cooperarea româno-elveţiană în plan multilateral, inclusiv din perspectiva vinitorului mandat a li Elveţie di membru nipermanent în Consiliul di Securitate al ONU, pi care va-l exercită în perioada 2023-2024. Pe di alta parte, va aibă loc şi cheremonia simnarilei a Acordului-cadru româno-elveţian prin care va hibă operaţionalizată ţea de-a doaua contribuţie financiară elveţiană tră reduţirea disparităţâlor/disudiserilor economiţe şi soţiale tru UE. Preşedintile Ignazio Cassis are programata şi ună întrevideare cu premierulu Nicolae Ciucă si va hibă aprucheat şi di Majestatea Lei Margareta, Custodile a Coroanălei română.
Bruxelles – Ministrulu roman a Agriculturălei, Petre Daea, participa, ază si mane, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH) di la Bruxelles. Uidisit a unui comunicat a ministerului di resortu, pi ordinea di dzuuă a şedinţălei si aaflă aspecte importante tră sectorulu agricol românesc precum situaţia a păzarilei, planurile strateghice a li PAC, bunăstarea a animalilor sau posibilităţâle di pescuit tră anulu vinitor. Miniştrili discuuta dispre progresile a nauălei strateghie a UE tră păduri tră 2030 şi di acţiunile fapte la nivelul UE şi la nivel naţional. Totunăoară miniştrili dezbat situaţia actuală a păzarilei din statile membre, principalile problematiţ care vizeadză criza energetică şi aţea a îngrăşămintilor, preţurile mări a factorilor di producţie, precum şi presiunea pi care criza o/u exeercită ahât asupra a fermierilor, cât şi asupra a consumatorilor. Totunăoară, ofiţialili europeani discuuta di planurile strateghiţe incluse în politica agricolă comună (PAC) în contextul a situaţilei actuală din Ucraina şi a nalilor provocări cu care si confruntă ahât sectorulu a agriculturălei, cât şi a ţel a pescuitului.
Bucureşti – Ţea de-a 29-a ediţie a Panaghirului/Târgului di carte ‘Gaudeamus’, organizat di Radio România la chentrul expozitional Romexpo di Bucuresti si bitisi ază. Cu acâţare di pi 7 andreu, vără 200 di participanţă au oferită a publicului ună gamă/furtie variată di produse editoriale, pi diferite suporturi, adecvate a tutulor vârstilor/ilichiilor şi domeniilor de interes, muzică şi giocuri educative. În premieră, în incinta panaghirului/târgului fură îndreapte/amenajate doauă spaţii dedicate a activităţâlor interactive tră ţeli mai tiniri vizitatori. Toate standurile si xanaa-aflaară şi în format virtual pi website-ul gaudeamus.ro. Preşedintile di onoare a ediţilei di aestu an fu scriitoarea Ana Blandiana.
Autor: Newsroom/Camera a hâbărilor
Armânipsire: Hristu Steriu