Habari dit bana romaneasca si internationala

Paris – Primele doauă convoaie di vehicule blindate di alumtă a li Armată franceză au kinesită, aieri, cătră România în cadrul a unei operaţiune ţi are scupolu să facă mai sănătoasă apărarea a Flancului Estic a Alianţălei Nordu-Atlantică. In total, in varliga di dzaţe convoaie lipseaşte să fugă progresiv di la baza militară Mourmelon-le-Grand, din estul a Franţălei, tra să agiungă în România. Numirulu tamam/exactu a vehiculelor, ca şi itinerariulu exactu/calea di tamam, nu fură precizate di autorităţâle franceze. Tancuri Leclerc urmeadză să agiungă, şi di eale, tru dzâlile care vin la baza militară Cincu, în chentrul a ţarălei, tra să facă mai sănătoasă misiunea sum comandamentu francez, lansată pi 28 februariu 2022 ca reacţie la goadile ruse în Ucraina veţina. În paralel, trenuri speciale ţi transportă muniţii/bărute, hrană şi materiale de întreţânire va agiungă şi ele în Romania.

Newsroom, 19.10.2022, 22:06

Paris – Primele doauă convoaie di vehicule blindate di alumtă a li Armată franceză au kinesită, aieri, cătră România în cadrul a unei operaţiune ţi are scupolu să facă mai sănătoasă apărarea a Flancului Estic a Alianţălei Nordu-Atlantică. In total, in varliga di dzaţe convoaie lipseaşte să fugă progresiv di la baza militară Mourmelon-le-Grand, din estul a Franţălei, tra să agiungă în România. Numirulu tamam/exactu a vehiculelor, ca şi itinerariulu exactu/calea di tamam, nu fură precizate di autorităţâle franceze. Tancuri Leclerc urmeadză să agiungă, şi di eale, tru dzâlile care vin la baza militară Cincu, în chentrul a ţarălei, tra să facă mai sănătoasă misiunea sum comandamentu francez, lansată pi 28 februariu 2022 ca reacţie la goadile ruse în Ucraina veţina. În paralel, trenuri speciale ţi transportă muniţii/bărute, hrană şi materiale de întreţânire va agiungă şi ele în Romania.

BUCUREŞTI – România pitricu a Comisileei Europeană varianta finală a Planului naţional strateghic în domeniul agricol tră perioada 2023-2027 – anunţăă ministrul a Agriculturălei, Petre Daea. Documentul cuprinde/acaţă obiective precum creaştirea şi diversificarea producţilei sau reduţirea a impactului asupra mediului. Tru aestă perioadă, România va beneficiadză di 15,8 miliarde di euro din fonduri europeane tră subvenţii, investiţii în irigaţii sau dotare cu tehnică agricolă – mai spuse ministrul Daea.

BUCUREŞTI – Camera Deputaţâlor di la Bucureşti respinse, ază, moţiunea simplă contra ministrului di Interne, liberalul Lucian Bode, depusă di 55 di parlamentari di la USR şi din Partidulu Forţa a Dreaptălei, ună dizidenţă liberală condusă di fostul premier Ludovic Orban. Si înregistrară maşi 88 di voturi ‘tră’ şi 162 ‘contra’. Nu au votată 6 deputaţ. Prin-tru moţiunea simplă intitulată ‘Siguranţă şi încreadire sau debandadă şi furtu? Ministrulu Bode lipseaşte să da giuiape tră dezastrulu creat’, semnatarili îli căftară a luştu să fugă di la conduţirea MAI, ‘di aformia că nu reuşi reformarea a instituţilei’. Uidisit a luştor, ‘ţea mai mare reuşită’ a mandatului a luştui easte ‘licitaţia cu dedicaţie tră achiziţia a 600 di BMW-uri di la oaspile a preşedintilui Klaus Iohannis’. În cadrulu a dezbaterilor di aualtari luni, ministrulu di Interne li respinse acuzaţiile care îli si aduc, susţinânda că textul a moţiunilei easte mplin di minciuni.

Strasbourg – Parlamentul European acordăă a poporului a li Ucraină Premiulu Saharov tră Libertatea di Miduire, tru agiutorulu a lumtălei a li Ucraină contra a invazilei a li Ruise, arhiusită pi 24 februarie. Distincţia include ună sumă di păradz di 50.000 di euro, care va hibă dată a reprezentanţălor a societatilei civilă. Premiulu Saharov tră Libertate di Minduire easte acordat, anual, arhiusinda cu 1988, a persoanilor şi organizaţiilor care alumtă tră îndrepturile a omului şi libertăţăle fundamentale. Easte numit aşi în onoarea a fizicianului şi disidentului sovietic Andrei Saharov. Anulu trecut, premiulu fu acordat a opozantului rus Aleksei Navalnîi, tră alumta lui contra a corupţilei şi abuzurilor a Kremlinului contra a ndrepturilor omului.

Autor: Camera Ştirilor

Armânipsire: Hristu Steriu