Hăbări ditu bana românească şi internaţională

ECONOMIE. Banca Europeană tră Reconstrucție și Dizvoltare li feaţi cama cu hăiri estimărli mutrinda performanța economică ali Românie tru 2022 și 2023, ama faţi timbihi că anlu yinitoru s’așteptată la ună ayăliseari cabaia mari, uidisitu cu un raportu faptu public ñiercuri. Uidisitu cu năili prognoze, economia Româniillei va s’crească cu 5,4% anlu aestu și 1,9% anlu yinitoru, ună hăirlătică andicra di 2,9% tră 2022 și negativ di 1,1% tră 2023, estimate tru mai. BERD easti un investitor instituțional importantu tru România, dizvărtinda aproapea 500 di proiecte cu un buget combinat di aproapea 10 miliardi di EUR.

Newsroom, 28.09.2022, 19:40

ECONOMIE. Banca Europeană tră Reconstrucție și Dizvoltare li feaţi cama cu hăiri estimărli mutrinda performanța economică ali Românie tru 2022 și 2023, ama faţi timbihi că anlu yinitoru s’așteptată la ună ayăliseari cabaia mari, uidisitu cu un raportu faptu public ñiercuri. Uidisitu cu năili prognoze, economia Româniillei va s’crească cu 5,4% anlu aestu și 1,9% anlu yinitoru, ună hăirlătică andicra di 2,9% tră 2022 și negativ di 1,1% tră 2023, estimate tru mai. BERD easti un investitor instituțional importantu tru România, dizvărtinda aproapea 500 di proiecte cu un buget combinat di aproapea 10 miliardi di EUR.

COMERȚ. Alăxerli comerciale anamisa di România și SUA agiumsiră anlu tricut 5,4 miliardi USD, andicra di 2,4 miliardi USD tru 2011, uidisitu cu un raportu publicat di Camera Americană di Comerț și Industrie ditu România, AmCham, tru cadrul a Forumlui Economic S.U.A. — România ñiercuri. Investițiile directe și indirecte ale SUA tru România criscură di la 6,5 ​​miliardi USD tru 2019, la 7,5 miliardi USD tru 2020. SUA easti al 5-lea partener comercial ali României, reprezentânda 6,8% ditu comerțul internațional a văsiliillei și nai ma mare nafoara UE. Nai ma mări investiții americane tru România după ţifra di afaceri suntu tru producție, agricultură și sănătate. Aproapea 900 di companii ditu România lucreadză cu capital american, hiinda pi loclu 3 după Ungaria şi Cehia.

UCRAINA. Ministerul di Externe al Ucrainei căftă ñiercuri ună creastire babageana a agiutorlui militar occidintal, după ună dzua di la ași-număsitili referendumuri mutrinda alikearea a 4 regiuni ucrainene di cătră Rusia. Buletinele di vot fură criticate di ună mare parte a comunitatillei internaționale, relateadză France Presse. Kievlu căftă, tutunăoară a tutuloru văsiliiloru și organizațiilor internaționale s’condamnă acțiunile paranomu a Kremlinului tru teritoriile ocupate tru Ucraina. Autoritățli pro-ruse ditu regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporizhzhia și Herson dimăndară marță că voturli suntu tru favoarea alikearillei di cătră Rusia. Tru yinitoarea hopă, parlamentul ali Rusie va s’voteadză un document cari faţi oficială integrarea aţiloru 4 regiuni tru Fedirația Rusă. UE dimăndă că vărnăoară nu va s’pricunoască rezultatele a referendumurilor.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala