Hăbări ditu bana românească şi internaţională

PNRR – România va s’llia tru tru stămâñili yinitoari ună protă cumată di 2,6 miliardi di euro tru cadrul Planului Național di Recuperare și Reziliență, după ţi Comisia Europeană confirmă că Bucureștiul tiñisi tuti aţeali 21 di ținte asumate tru cadrul a planlui. Păradzlli va s’intră tru infrastructura rutieră și feroviară, modirnizarea a 100 di creșe, digitizarea universităților, cogenerarea hidrogenlui și producția și prevenirea abandonlui școlar. Premierlu Nicolae Ciuca spusi că Romania poati s’agiusteadză, di anlu ţi yini, nivelu a tiñiillei di cafi mesu adoptat tora ayoñea di Parlamentul European. Nomlu pruveadi proceduri tră adicvarea tiñiiloru di cafi mesu nai cama ñiţ statutare, promoveadză păzărăpsearea colectivă mutrinda stabilirea a ţiñiiloru di cafi mesu și creaşti accesul efectiv la protecția a tiñiillei di cafi mesu nai cama ñică tră lucrătorii cari au ndreptul la ună tiñie di cafi mesu simfunu cu legislația națională. Stabilirea a tiñiiloru di cafi mesu nai cama ñiţ armâne ună prerogativă națională, ama statele membre lipseaşti s’asiguripsească că tiñiili di cafi mesu nai cama ñiţ naționale da izini a lucrătorilor s’băneadză tiñisitu, acăţânda tru isapi hărgiurli abanăllei și nivelurile ma lărgurii a tiñiiloru di cafi mesu.

Newsroom, 17.09.2022, 17:57

PNRR – România va s’llia tru tru stămâñili yinitoari ună protă cumată di 2,6 miliardi di euro tru cadrul Planului Național di Recuperare și Reziliență, după ţi Comisia Europeană confirmă că Bucureștiul tiñisi tuti aţeali 21 di ținte asumate tru cadrul a planlui. Păradzlli va s’intră tru infrastructura rutieră și feroviară, modirnizarea a 100 di creșe, digitizarea universităților, cogenerarea hidrogenlui și producția și prevenirea abandonlui școlar. Premierlu Nicolae Ciuca spusi că Romania poati s’agiusteadză, di anlu ţi yini, nivelu a tiñiillei di cafi mesu adoptat tora ayoñea di Parlamentul European. Nomlu pruveadi proceduri tră adicvarea tiñiiloru di cafi mesu nai cama ñiţ statutare, promoveadză păzărăpsearea colectivă mutrinda stabilirea a ţiñiiloru di cafi mesu și creaşti accesul efectiv la protecția a tiñiillei di cafi mesu nai cama ñică tră lucrătorii cari au ndreptul la ună tiñie di cafi mesu simfunu cu legislația națională. Stabilirea a tiñiiloru di cafi mesu nai cama ñiţ armâne ună prerogativă națională, ama statele membre lipseaşti s’asiguripsească că tiñiili di cafi mesu nai cama ñiţ naționale da izini a lucrătorilor s’băneadză tiñisitu, acăţânda tru isapi hărgiurli abanăllei și nivelurile ma lărgurii a tiñiiloru di cafi mesu.

CYBER SECURITY — Pareia ali Românie s-clasă pe locul 8 ditu 33 la European Cyber ​​Security Challenge dizvărtită Viena anamisa di 13 și 16 di yismăciuni. Danemarca s-clasă pi loclu 1, diapoa vini Germania și Franța. Nai ma bune talente cibernetice ditu cathi văsilie participantă s-andămusiră tru capitala ali Austrie tră ligătura și colaborari și, pănu tru soni, s’concureadză unu contra alăntui. Concurențălli fură provocaț tru rezolvarea borgiloru ligate di securitate ditu domenii cum securitatea web, securitatea mobilă, puzzle-uri cripto, inginerie inversă și criminalistică și tru aestu proces adunară puncte tră rezolvarea aluştoru. Provocarea europeană tră securitate cibernetică easte ună inițiativă a Agențiillei Uniunillei Europene tră Securitate Cibernetică (ENISA) și ari tru scupo fătearea ma bun talentili tru domeniul securitatillei cibernetice tru tută Europă și conectarea potențialelor analti cu organizații di kipită ditu industrie. România a amintă ediția 2019 ali competiție și fu di dauă ori vicecampioană europeană.

MEDIA – Comisia Europeană adoptă viniri un Actu european tră libirtatea a presăllei, un nău mănuclliu di reguli tră s’veaglle pluralismul și indipendința mass-media tru UE. Uidisitu cu unu comunicat al Comisiei Europene, regulamentul pripus includi, ntră altile, garanții contra a mintearillei politică tru apofasili editoriale și contra a vigllearillei di primansus, bagă accentu pe indipendința și finanțarea stabilă a mass-media di serviciu public, cum și pi transparența proprietatillei mass-media şi ahărdzearea a reclamei di stat. Vicepreședintele tră Valori și Transparență, Věra Jourová, diclară Lipseaşti s’apufusimu prinţipi limbidz: niţi un jurnalistu nu lipseaşti spionat di itia a zănatillei a lui; niţi ună media publică nu lipseaşti s’hibă alăxită tru canalu di propagandă”.

SĂRBĂTORI – Bucureștiul sărbăturiseaște tru aest weekend a 563-a aniversare. Spectacoli di geadii, expoziții di caduri, proiecții di filme și concerte fură programate tră s’yiurtusească evenimentul. Di la tango, foxtrot și swing până la muzică clasică, evenimentele culturale dizvărtiti tru aestu weekend mindueaşti s’reconstituie perioada interbelică, cându capitala ali Românie avea numa Micul Paris. Tru atelli 563 di ani di existență, Bucureștiul fu prinţipala arenă tră alăxerli artistiţi, culturale și politiţi ali Românie.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala