Hăbări ditu bana românească şi internaţională
VIZITĂ — Prezidentulu a Româniillei Klaus Iohannis s’andămusi adză cu omologul a lui german, Frank-Walter Steinmeier, aflat vinitu ti una vizita oficială tru România. Vizita s’dizvărteaşti tu havaia sărbăturisearillei a 30 di ani di la simnarea a Tratatlui româno-german di cooperare și parteneriat di suţălle tru Europa. Muabeţli va s’aibă tu prota thesi turliili di dizvoltare și anvărtuşeari a ligăturlor ditu aţeali dauă văsilii. Germania easte nai ma mare partener comercial ali Românie, cu tranzacții tru valoare di 35 di miliardi di euro tru 2021 și, tutunăoară, treilu nai ma mare investitor tru economia Româniillei. Securitatea regională, europeană și euro-atlantică, tru contextul agresiunillei paranom a Fedirațiillei Ruse contra ali Ucraină, va s’hibă zbuăti și problema arifugațlor ucraineni, securitatea energetică și misurle di anvărtuşeari a flancului estic al NATO. Prezidintulu Germaniei va s’adună și cu premierul Nicolae Ciucă.
Newsroom, 04.05.2022, 22:31
VIZITĂ — Prezidentulu a Româniillei Klaus Iohannis s’andămusi adză cu omologul a lui german, Frank-Walter Steinmeier, aflat vinitu ti una vizita oficială tru România. Vizita s’dizvărteaşti tu havaia sărbăturisearillei a 30 di ani di la simnarea a Tratatlui româno-german di cooperare și parteneriat di suţălle tru Europa. Muabeţli va s’aibă tu prota thesi turliili di dizvoltare și anvărtuşeari a ligăturlor ditu aţeali dauă văsilii. Germania easte nai ma mare partener comercial ali Românie, cu tranzacții tru valoare di 35 di miliardi di euro tru 2021 și, tutunăoară, treilu nai ma mare investitor tru economia Româniillei. Securitatea regională, europeană și euro-atlantică, tru contextul agresiunillei paranom a Fedirațiillei Ruse contra ali Ucraină, va s’hibă zbuăti și problema arifugațlor ucraineni, securitatea energetică și misurle di anvărtuşeari a flancului estic al NATO. Prezidintulu Germaniei va s’adună și cu premierul Nicolae Ciucă.
GUVERNUL — Guvernul di București adoptă adză un orditu di urgență cari apufuseaşti turlia tu cari păradzlli europeni va s’hibă ufilisiţ ti modirnizarea sistemelor energetice și ună hăirlătica ma buna a aluştoru. Tuti statele UE cari tru 2013 avea un PIB pi cap di bănătoru sumu 60% ditu media europeană s’hărseaşti di aesti fonduri. Pi ninga România easti și Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și statele baltice. Fondurile va s’hibă ufilisiti ti combaterea alăxerlor climatice, pritu scădiarea a gazelor poluante, dizvoltarea izvuriloru regenerabile di energie, hairlatica energetică și una ma buna interconectari a rețelelor electrice.
UCRAINA — Forțile ucrainene pimsiră, tru 24 di sihăţ ditu soni, aproximativ 12 atacuri cu rachete ale armată ruse tru Donbas, estul Ucrainăllei, iu agresorlli nica minduescu s’avanseadză ditu nord tra s’anvărligheadză trupele ucrainene tru zonă, dimanda agențiili di presă. Maryupol ma largu easti punctul di hearbiri a regiunillei Donetk, iu cama di 90% ditu infrastructură fu aspartă ică distrusă. Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski diclară că alți 156 di ţivili fură evacuaț ditu combinatul sidirurgic Azovstal și ditu alti părță a căsăbalui asediat și că s’ndregu alti operațiuni di evacuari.
PROTESTE — Membrii a unei mari confedirații sindicale ditu România protestară, ñiercuri, dinintea a birourilor Guvernului, căftănda tiñisearea a statului di drept și a legislațiillei adoptate di Parlament, cum și cearei la problemele sociale spusi ma multi ori arada autoritățlor, și nica fără apandisi. Uidisitu cu sindicatili, inflația, produsele di bază scumpe, păhălu mare la electricitate și ngăldzariu și polițele di asigurare obligatorie sunt ună fortumă multu greauă tră români. Protestatarli caftară criştearea a tiñiillei di cafi mesu nai ma ñicu brut la aproapea 600 di euro, ti aduţearea a tiñiiloru di cafi mesu și pensiilor tru simfunie cu inflația și adoptarea unlui nau nomu sindical, tru conformitate cu statutul di membru ali UE a Româniillei.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
