Hăbări ditu bana românească şi internaţională
PLAN – Liderlli a coalițiillei di guvernământu suntu așteptaț s’dimăndă adză forma finală a pachetăllei di agiutoru cari easti ahărdzită a populației și economiei, tru contextul creastirillei păhadzloru tru general. Lista misurilor includi ună creașteri a indemnizațillei di measă tră paciențălli internaț, ună creaștire a tichetelor di measă și tichete suplimentare cari s’adreseadză categoriilor vulnerabile. Easti di aștiptat s’crească și tiñia di cafi mesu nai cama ñică, acă angajatorlli va s’apufusească desi va s’bagă tu practico misura ică nu. Ma multu, autoritățile va lă agiută a oamiñilor s’amână plata a ratelor bancari, misură băgată ma ninti și tru perioada pandemiillei. Va s’da agiutoru suplimentar transportatorilor, a curi achiziții di combustibil va s’hibă parțial subvenționate, kiro tu cari va s’da granturi ti IMM-uri. Premierul liberal Nicolae Ciucă spusi că pachetul va s’agiută la mențănearea economiillei și la protejarea a cetățenilor vulnearabili. Tu arada a lui, lidirul PSD Marcel Ciolacu cundille că easti prima oară cându Guvernul yini cu ună ahtari inițiativă. Planlu valoreadză aproximativ 3,5 miliardi di euro, ditu cari 1,4 miliardi di euro va s’hibă anvăliţ di UE.
Newsroom, 11.04.2022, 19:04
PLAN – Liderlli a coalițiillei di guvernământu suntu așteptaț s’dimăndă adză forma finală a pachetăllei di agiutoru cari easti ahărdzită a populației și economiei, tru contextul creastirillei păhadzloru tru general. Lista misurilor includi ună creașteri a indemnizațillei di measă tră paciențălli internaț, ună creaștire a tichetelor di measă și tichete suplimentare cari s’adreseadză categoriilor vulnerabile. Easti di aștiptat s’crească și tiñia di cafi mesu nai cama ñică, acă angajatorlli va s’apufusească desi va s’bagă tu practico misura ică nu. Ma multu, autoritățile va lă agiută a oamiñilor s’amână plata a ratelor bancari, misură băgată ma ninti și tru perioada pandemiillei. Va s’da agiutoru suplimentar transportatorilor, a curi achiziții di combustibil va s’hibă parțial subvenționate, kiro tu cari va s’da granturi ti IMM-uri. Premierul liberal Nicolae Ciucă spusi că pachetul va s’agiută la mențănearea economiillei și la protejarea a cetățenilor vulnearabili. Tu arada a lui, lidirul PSD Marcel Ciolacu cundille că easti prima oară cându Guvernul yini cu ună ahtari inițiativă. Planlu valoreadză aproximativ 3,5 miliardi di euro, ditu cari 1,4 miliardi di euro va s’hibă anvăliţ di UE.
DEBATURI – Camera a Deputațlor debate adză ună moțiune simplă dipusă di USR contra a ministrului Mediului, Tanczos Barna. Votlu easti programat tră ñiercuri. Partidul di opoziție spuni că ministrul UDMR ditu guvernul di coaliție di guvernare ari căbati ti exploatarea forestieră paranom, tră aspărdzearea a mediului, niaxia a statului ta s’ufilisească oportunitățile a economiillei veardi și nitiñisearea a societatillei ţivilă anda aesta di ma muylti ori aesta ari dimandata probleme di fisi.
REUNIUNEA – Miniștrii di externe ali UE examineadză adză şasea paketă di sancțiuni contra Moscovăllei tru kirolu a andamusillei a lor di la Luxemburg. Aţell 27 di miniștri di externe ali UE au minduerli a loru ahoryea tu ligatura cu una posibilă niaprukeari a energiillei rusești. Germania, Italia, Austria și Ungaria ţănu tru marea parti di importurile di gaze rusești. Prezidintulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski, lă căftă niacumtinatu a lidirilor europeni s’adoptă sancțiuni ma serti”, nica şi s’nu mata ancupără petrol și combustibil ditu Rusia și s’da a forțelor ucrainene arme greale tră s’ţănă keptu a atacurilor rusești ditu Donbas. Uidisitu cu spusa a ma multoru diplomați europeni, s’așteaptă ca miniștrii UE s’păltească alte 500 di milioane di euro tră s’finanțeadză ună nauă livrare di arme la Kiev.
VIZITĂ – Proiectele mutrinda mobilitatea yinitoare tru UE au trei zboara clleaie – sustenabilitate, performanță și reziliență, diclară comisarul UE tră Transporturi, Adina Vălean, tru marja conferințăllei di luni ti yinitorlu a Europei a curi nicukiru eara Bucureștiul. Oficialul UE și spusi nadia ca infrastructura României va s’hiba ma cu hairi ditu vidiala calitativă tru şcurtu kiro. Comisarul Vălean va s’llia parti marți la ună vidioconferință cu miniștrii a transporturilor ditu România, Republica Moldova și Ucraina. Adina Vălean spusi că va să zburască cu oficialii di la București ti ună ma bună amintari a fondurilor europene ahardziti a infrastructurii și s’află cearei tră transportul feroviar, rutier, fluvial și maritim a parmatiiloru ditu Ucraina și Republica Moldova.
ARIFUGAŢ — Cama di 85.000 di persoane, ditu cari 7.915 cetățeni ucraineni intrară dumănică tru România. Uidisitu cu unu comunicat ali Poliție di Frontieră, niheamă pisti 677 di ñilli di ucraineni agiumsira tru România di la ahurhita a polimlui ditu Ucraina, ditu cari majoritatea s’duţea tru Europa di Vestu.
ALLIDZERLE TRU FRANȚA – Emmanuel Macron va s’alumtă cu lidirul extremăllei dreaptă, Marine Le Pen, tru turul prezidințial programat tră 24 apriliu, dupu rezultatulu a primlui tur di dumănică a alidzerloru prezidințiale ditu Franța. Doilli va s’cilăstăsească s’amintă voturile alăntoru candidaț, acă experțălli minduescu că tinirlli alegători di nastânga radicală va s’apufusească votul. Partidile tradiționale di dreapta și stânga cari cumăndusiră Franța kiro di pisti 60 di ani fură diznou eliminate ditu primul tur după ţi amintară scoruri multu ñiţ. Alliumtrea, ărkili radicale stânga și dreapta ma largu amintă terenu.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala