Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

NATO. Polimlu nkisitu di Rusia contra Ucrainei zñiipseaşti cabaia mediul di securitate di la Amarea Lae și ditu sud-estul Europei, declară premierul român Nicolae Ciucă, la bitisita a unei andamasi a șefilor di guvernare a NATO ditu sud-estul Europei, andreaptă di Sofia, tru Bulgaria. Europa treaţi tora pritu nai ma ndilicată perioadă di după Doilu Polimu Mondial și avem ananghi di una apărare ma vărtoasă și ună discurajare ma hăirlatică, adăvgă domnul Ciucǎ. Tru mardzinea admasillei, premierul român zbură cu omologul a lui varyaru Kiril Petkov, ti interconexiunea Bulgaria-Grecia. Ună altă temă fu infrastructura rutieră și feroviară, context tru cari partea văryară pripusi construirea a 5 apunţă pisti Dunăre. La Sofia, șefllii di guvern prezență zburără ti cooperarea tru domeniul a securitatillei, acăţănda tu isapi ateali ditu soni apofasi ale NATO. Un altu subiectu major fu ligat di ñicurarea a dipendențăllei di gazul rusesc și identificarea hălăţloru di conectare a regiunilleii la conductele di gaze naturale ditu Europa di Vest, maxusu pritu Grecia.

Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Hăbări ditu bana românească şi internaţională

, 28.03.2022, 20:56

NATO. Polimlu nkisitu di Rusia contra Ucrainei zñiipseaşti cabaia mediul di securitate di la Amarea Lae și ditu sud-estul Europei, declară premierul român Nicolae Ciucă, la bitisita a unei andamasi a șefilor di guvernare a NATO ditu sud-estul Europei, andreaptă di Sofia, tru Bulgaria. Europa treaţi tora pritu nai ma ndilicată perioadă di după Doilu Polimu Mondial și avem ananghi di una apărare ma vărtoasă și ună discurajare ma hăirlatică, adăvgă domnul Ciucǎ. Tru mardzinea admasillei, premierul român zbură cu omologul a lui varyaru Kiril Petkov, ti interconexiunea Bulgaria-Grecia. Ună altă temă fu infrastructura rutieră și feroviară, context tru cari partea văryară pripusi construirea a 5 apunţă pisti Dunăre. La Sofia, șefllii di guvern prezență zburără ti cooperarea tru domeniul a securitatillei, acăţănda tu isapi ateali ditu soni apofasi ale NATO. Un altu subiectu major fu ligat di ñicurarea a dipendențăllei di gazul rusesc și identificarea hălăţloru di conectare a regiunilleii la conductele di gaze naturale ditu Europa di Vest, maxusu pritu Grecia.



UCRAINA Prezidentulu a Ucrainăllei, Volodimir Zelenski, declară că văsilia a lui easti andreeaptă să zburască ti neutralitate ca parte a unui acord di irini cu Rusia, di itia ca una nauă rundă di negocieri lipseaşti s’ahurhească marță la Istanbul, tru Turchia. Ună andamasi anamisa di prezidinţălli Zelenski și Putin poati s’hibă contraproductivă tru aistu kiro, declară tu arada a lui ministrul di externe ali Rusie, Serghei Lavrov. Tru aist kiro, keardirli raportate di Ucraina di itia a polimlui trecu di 564 di miliardi di dolari, diclară ministrul economiei, Iulia Svyrydenko, uidisitu cu Reuters. Pi frontu, forțele ruse s’regrupeadză, ama au dificultăți tru avansarea pe teritoriul ucrainean. Ma multe unităț rusești vidzură zorea să s’toancă tru Belarus după ţi avură mări kireri. Situația arămâne dramatică tru Mariupol, portul di la Amarea Azov cari veadi nai ma preşcavi alumti di la ahurhita a polimlui. Cruţea Aroşe dimăndă că nu poate s’pitreacă agiutoari a căsăbălui și căftă ali Rusiei și Ucraina s’asigură un coridor umanitar. Uidsitu cu autoritățli locale, aproapea 160.000 di ţivili sunt blocați tru căsăbă fără apă, alimente, medicamente și electricitate. Rusia continuă să spună că nu mutreaşti ataca a civililor și aruca cabatea pi Ucraina tră eșecul repetat ta s’asiguripseasca coridoare siguri aţea turlie că bănătorlli s’fuga ditu regiunea.



SCOALA Numirul a cilimañiloru ucraineni inscrisi tru scolliurle românesti easti di 1.140, ditu un total di aproapea 34.000 di minori agiumţă tru Romania ţi fudziră di invazia rusa, dimanda ministrul Educatiei, Sorin Cîmpeanu. Ministrul român spusi că majoritatea școlliurlor ucrainene voru să-și duca ninti studiile tiñisinda programele standard pridate tru școllurile ucrainene.



VIZITĂ Tru aist kiro, nu ari riscuri tră siguranța alimentară tru Europa. Aţea ţi avem easti inflație, diclară comisarul UE tră Economie, Paolo Gentiloni, la bitisita ali andamasi di București cu ministrul Finanțelor Adrian Câciu. Uidisitu cu oficialului UE, polimlu ditu Ucraina va s’zñiipsească rata di creaștere economică estimată a României la 4% tru aestu an. Discuțiile ditu Gentiloni și Câciu acaţara tu isapi și misuri economiţi tră abordarea șocurilor raportate tru şingirlu di aprovizionare. Tru idyiulu kiro, aţelli doi oficiali zburără și ti consecințele a polimluui ditu Ucraina și misurile di apandisi ananghisiti tră s’tănă keptu a dalgallei di arifugaţ. Tut luni, Paolo Gentiloni fu astiptatu di prezidintulu Klaus Iohannis. Discuțiile s-concentraă tru amprotusa pi situația generată di agresiunea Rusiillei tru Ucraina, inclusiv impactul economic tră UE și a statili a llei membre, provocările tru kivernisearea a dăldzăloru di arifugaț și situația ditu Republica Moldova. Comisarul UE tră Economie, Paolo Gentiloni, va s’hiba și marță la București, cându easti programat să s’adună cu alță oficiali români.



Autoru: Udălu a hăbărloru


Armânipsearea: Taşcu Lala



Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 06 November 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI SUA. Prezidentulu ali Românie Klaus Iohannis și premierlu Marcel Ciolacu pitricură hiratimati adză al Donald Trump tră victoria a lui...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company