Hâbări dit bana românească şi internaţională

Bucureşti — România fu extraordinară în generozitatea/cuvărdeaţa şi curajulu demonstrate în contextul a conflictului Rusia-Ucraina – declarăă, ază, la Bucureşti, vicepreşedintile SUA, Kamala Harris, în cadrulu a unei conferinţă di presă comună cu preşedintile român, Klaus Iohannis. Ea adapse că ună lume întreagă vidzu agiutorulu ţi/pi care român’il’i lu oferiră/deadiră a refugiaţâlor. Tru arada lui, şefulu a statului român punctăă că NATO va acţioneadză fără ezitare/cu toată aghun’ia tră apărarea a catheunui stat aliat, inclusiv a Româniilei, în dialogul cu Kamala Harris el hiinda asiguripsit di angajamentul SUA faţă di articolul 5 a Tratatului a Atlanticului di Nordu. Preşedintile Iohannis afirmăă, totunăoară, că easte necesară creaşterea, în continuare, a prezenţălei militară americană şi aliată în România, pi termen lungu, ca misură suplimentară di asiguripsire a securitatilei a li ţară şi a întregălei reghiune. Klaus Iohannis şi Kamala Harris zburără şi di nivol’ia a consolidarilei a misurilor di apărare şi descurajare pi Flancul Estic a Alianţălei, cu accentu pi partea l’ei sudică, în reghiunea a Marilei Neagră. Pi di altă parte, în opinia a preşedintilui Iohannis, criza energhetică poate să reprezintă ună oportunitate istorică tra să si treacă la ună adevărată/saghlame independenţă energhetică europeană faţă di gazulu rusescu, prin investiţii în sursile regenerabile, în sectorulu nuclear civil, prin importuri di gaze naturale lichefiate şi prin interconectare criscută. Vicepreşedinta a Statilor Unite si aflăă, în premieră, în România, a doaua etapă, după Polonia, a unui turneu diplomatic în Europa consacrat a polimului din Ucraina.

Roxana Vasile, 11.03.2022, 22:14

Bucureşti — România fu extraordinară în generozitatea/cuvărdeaţa şi curajulu demonstrate în contextul a conflictului Rusia-Ucraina – declarăă, ază, la Bucureşti, vicepreşedintile SUA, Kamala Harris, în cadrulu a unei conferinţă di presă comună cu preşedintile român, Klaus Iohannis. Ea adapse că ună lume întreagă vidzu agiutorulu ţi/pi care român’il’i lu oferiră/deadiră a refugiaţâlor. Tru arada lui, şefulu a statului român punctăă că NATO va acţioneadză fără ezitare/cu toată aghun’ia tră apărarea a catheunui stat aliat, inclusiv a Româniilei, în dialogul cu Kamala Harris el hiinda asiguripsit di angajamentul SUA faţă di articolul 5 a Tratatului a Atlanticului di Nordu. Preşedintile Iohannis afirmăă, totunăoară, că easte necesară creaşterea, în continuare, a prezenţălei militară americană şi aliată în România, pi termen lungu, ca misură suplimentară di asiguripsire a securitatilei a li ţară şi a întregălei reghiune. Klaus Iohannis şi Kamala Harris zburără şi di nivol’ia a consolidarilei a misurilor di apărare şi descurajare pi Flancul Estic a Alianţălei, cu accentu pi partea l’ei sudică, în reghiunea a Marilei Neagră. Pi di altă parte, în opinia a preşedintilui Iohannis, criza energhetică poate să reprezintă ună oportunitate istorică tra să si treacă la ună adevărată/saghlame independenţă energhetică europeană faţă di gazulu rusescu, prin investiţii în sursile regenerabile, în sectorulu nuclear civil, prin importuri di gaze naturale lichefiate şi prin interconectare criscută. Vicepreşedinta a Statilor Unite si aflăă, în premieră, în România, a doaua etapă, după Polonia, a unui turneu diplomatic în Europa consacrat a polimului din Ucraina.

(Roxana Vasile)

Paris – Polimulu din Ucraina şi consecinţile a lui asupra a economiilor şi a banălei a cetăţean’ilor european’i si aflară şi ază în chentrul a discuţiilor a şefilor di stat şi di guvernu din ţările UE, tru a doaua dzuuă a summitului di la Versailles organizat di preşedinţil’ia franceză a Consiliului UE. UE acordă, în continuare, agiutor uminitar, medical şi financiar a refugiaţălor din Ucraina şi a ţărilor care îl’i aproache – precizară, într-ună declaraţie, lideril’i european’i. Totunăoară, în declaraţie, UE caftă a Rusiileei să respectă regul’ile uminitare internaţionale, respectiv să asiguripsească condiţii de siguranţă a civil’ilor care vor să părăsească ţara şi să permită ca agiutorulu uminitar să agiungă fără obstacole/cheadiţe la victime şi la ţel’i care caftă un refugiu. Pi di altă parte, ţel’i 27 discutară/zburără di planulu propus di Comisia Europeană care pruveade reduţirea, anulu aestua, cu doauă treimuri a importurilor di gaz rusescu, cu scupolu ca, până tru 2030, niţe ună ţară din Uniune să nu mata cumpără hidrocarburi din Rusia. Gazulu rusescu, reprezintă piste 40% di consumulu european şi sunt studiate patru variante complementare: importul din alte ţări, diversificarea a sursilor di energhie, realizarea d stocuri consistente înăinte di catheună iarnă şi accelerarea a dezvoltarilei a energhiilor din surse nipoluante.

(Roxana Vasile)

XXX — Rusia va plătească un preţ mare, ma că si utilizeadză arme chimice în Ucraina — avertiză, ază, preşedintile american, Joe Biden, care anunţăă nale sancţiun’i contra Rusil’ei. Totunăoară, Joe Biden si angajă să eviită ună confruntare directă întră NATO şi Rusia, di aform’ia că poate să provoacă un al Treilea Polim Mondial. La Moscova, purtătorulu di zbor a Kremlinului, Dmitri Peskov, citat di Reuters, declarăă că ostilităţâle din Ucraina va să si bitisească atumţea cându Occidentul va l’ia misuri la preocupările exprimate repetat di Rusia mutrinda vătămarea/murirea de civil’i în estul a Ucrainălei şi extinderea NATO cătră estu. Întră timpu/chirolu aestu, pi mesură ţe trupile ruse care au invadată Ucraina pi 24 februariu mutrecu, în continuare, să înţercl’iuiască Kievulu, Turchia anunţăă că îşi muută ambasada la Cernăuţi, la circa 40 di kilometri di frontiera cu România. Turchia eara printră ultimile ţări care mai avea ambasadă la Kiev.

(Roxana Vasile)

Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor

Armânipsire: Hristu Steriu