Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Consiliul Suprem di Apărare ali Românie, prezidat di prezidintulu Klaus Iohannis, s-andămusi adză tra să zburască ti situația ditu Ucraina. Prezidintulu Iohannis, tu zborlu ţănutu dupu andamasi, diclară că Consiliul apufusi s’da silă a gaereţloru cari mutrescu anvărtuşearea a pozițillei di apărare și discurajare pi flancul estic al NATO pritu disvărtearea a forțelor aliate și acceleararea ti adrari ună parei di alumtă NATO tru România. Consiliul apufusi, meatri di andrupari a Republicăllei Moldova, cari s’ampulisescu cu un numiru tutu ma mari di arifugaț ditu Ucraina. Tutunăoară, tru România va s’hibă dişcllisu un hub logistic tră coordonari colectarea și transportul a agiutorlui umanitar cătră Ucraina. Prezidintulu spusi că Consiliul apruke dauă obiective strateghiti tră România: creaștirea a hărgiloru tră apărare di la 2% la 2,5% ditu PIB și agiundzearea la indipendința energetică pritu dizvoltarea capacitățlor di energie nucleară regenearabilă și civilă.
Newsroom, 01.03.2022, 18:40
Consiliul Suprem di Apărare ali Românie, prezidat di prezidintulu Klaus Iohannis, s-andămusi adză tra să zburască ti situația ditu Ucraina. Prezidintulu Iohannis, tu zborlu ţănutu dupu andamasi, diclară că Consiliul apufusi s’da silă a gaereţloru cari mutrescu anvărtuşearea a pozițillei di apărare și discurajare pi flancul estic al NATO pritu disvărtearea a forțelor aliate și acceleararea ti adrari ună parei di alumtă NATO tru România. Consiliul apufusi, meatri di andrupari a Republicăllei Moldova, cari s’ampulisescu cu un numiru tutu ma mari di arifugaț ditu Ucraina. Tutunăoară, tru România va s’hibă dişcllisu un hub logistic tră coordonari colectarea și transportul a agiutorlui umanitar cătră Ucraina. Prezidintulu spusi că Consiliul apruke dauă obiective strateghiti tră România: creaștirea a hărgiloru tră apărare di la 2% la 2,5% ditu PIB și agiundzearea la indipendința energetică pritu dizvoltarea capacitățlor di energie nucleară regenearabilă și civilă.
Ucraina. Armata rusă li dusi ninti atacurile contra a capitalăllei ucrainenă Kiev, iu rezistența easti nica vărtoasă. Harkov, tru est, doilu căsăbă ca mărime ali Ucraină fu, idyea vărtosu zñiipsitu. Prezidintulu a Ucrainăllei, Volodimir Zelenski, zuyrăpsi atacurile di la Harkov, tru cari dzăţ di ţivilli fură vătămaţ, easti ună crimă di polimu. El spusi că ari rapoarte a martorilor oculari ti ţivili cari fură vizaț ună turlie maxusu tu kirolu ali atacă. Simfunu cu imagiñili ditu satelit, ună cărvani babageană cu armati rusești cari s’tindi pi dzăţ di km niinteadză cătă Kiev ditu partea di nordu. Imaginile spunu și disfășurarea di trupe și echipamente tru sudlu a Belarusului, la mai puțăn di 32 km nord di sinurlu cu Ucraina. Kievul confirmă, tutunăoară, ună ataca contra a căsăbălui Herson, ditu sud.
Deputațlli europeni s-andămusiră tru ună sesiune extraordinară a Parlamentului European tră să zburască ti ună apandisi la aputrusearea ali Rusie. Andamusea fu convocată gioia tricută di prezidintulu a Parlamentului European, Roberta Metsola, și di lidirlli a grupurilor politiţi ditu Parlamentu, cari condamnară susta ataca contra ali Ucraină, calificându-l ca niăntimilleatu şi leagalu. Luni, prezidintulu american Joe Bidin ţănu ună nauă conferință telefonică cu aliațlli și partenerlli mutrinda ună apandisi unitar la criza ditu Ucraina. Apelu fu andrupătu ti prota oară di prim-ministrul ali Japonie, cum și lidirllii UE și NATO, prim-miniștrilli ali Marii Britanii și Canadă, cancelarul german și przidinţălli ali Franță, Polonie și Românie. Prezidintulu a Româniillei, Klaus Iohannis, caftă s’ayuñiusească thimilliusearea a unei parei di alumtă NATO tru România, ca halati di anvărtuşeari a pozițiillei di apărare și discurajare a NATO tru regiune. Luni s’ţănu și prima andamusi oclli ntroclli anamisa di oficialii ucraineni și ruși, disvărtită la sinurlu cu Belarus și cari s-bitisi niconcludintu, cu ună nauă rundă di discuții posibil avânda loc tru yinitoarili dzăli. Rusia diclară că ș-băgă triada nucleară tru catandisi di alertă, kiro tu cari Statele Unite și Uniunea Europeană spusiră că suntu etimi s’adoptă sancțiuni suplimentare contra ali Rusie. Cama di 660.000 di persoane, majoritatea mlleri şi cilimeañi, fudziră ditu Ucraina tru văsiliili viţini tu aesti ditu soni șase dzăli di la ahurhita a invaziillei, diclară agenția ONU tră arifugaț.
Exercițiu. Aproapea 900 di militari români și americani și cama di 70 di piesi di tehnică militară va s’antreneadză diadunu tu kirolu 2 — 10 di marţu la Centrul Secundar di Pregătire di Alumtă tră Forțele Terestre Române ditu Smârdan, tru sud-estul a Româniillei, tru cadrul Justice Eagle 22.1 exercițiu. Exercițiul ari la thimelliu unu scenariu imaginar ajustat tră posibile fuvirseri opearaționale și implică tancuri T-55, vehicule blindate amfibii cu arăhoati TAB-77, vehicule blindate di alumtă Bradley și vehicule di transportu di infanterie Stryker, să spuni tru un comunicat a Ministerului Român ali Apărari. Exercițiul multinațional Justice Eagle s’dizvărteaşti anual tru România și easti minduitu tra s’crească interopearabilitatea anamisa di forțele NATO și s’u ţănă capacitatea di dislocari și antrenamentu diadunu. Militarii americani cari llia parti la exercițiu fac parte ditu ditașamentile di disvărteari tru România ca parte a misurlor di anvărtuşeari a posturăllei aliate pi tutu flanculu estic al NATO.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala