Hăbări ditu bana românească şi internaţională
UCRAINA – Apofasea Rusiillei ta s’pricunoască aţeali dauă regiuni separatiste ditu estul Ucrainăllei erodiadză eforturile ta s’află ună cearei iriñeatică a conflictului, iar actuala criză fu adrată maş di Rusia, diclară marță seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Uidisitu cu Stoltenberg, tuti spunu că Rusia continuă s’planifică ună invazie pi scară largă a Ucrainăllei. Număsinda aesta nai ma di piriclliu momentu a securitatillei europene tră un bărnu”, secretarul general al NATO spusi că Europa și America di Nord ma largu va s’hibă vărtoasi diadunu tru NATO, angajate să s’apără și să s’veaglle reciproc. Prezidintulu rus Vladimir Putin diclară tu ună conferință di presă că Rusia easti susto contra adirarillei Ucrainei la NATO și căftă ca țara să-și ritragă căftarea di adiarare la NATO. Anterior, cameara superioară a parlamentului Rusiillei votă tra s’da al Putin autoritatea ta s’pitreacă trupe tră sa-lli ndrupască separatiștii ditu Donețk și Lugansk. Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski ţănu un zbor tră națiuni marță, dinunțânda călcarea suvearanitatillei și integritatillei teritoriale a Ucrainei după ţi Moscova precunoscu indipendința atilor două republici” separatiste ditu estul a vasiliillei. Zelensky nica spusi că s’așteaptă ca aliațllii occidintali s’llia apofasi limbidz şi hăirlătiţi contra Rusiei. Tu bitisita a unei andamasi a miniștrilor di externe UE, șeful a diplomațiillei europene, Joseph Borell spusi că riscul di conflict easti real și dimăndă adoptarea a unui protu mănuclliu di sancțiuni serti contra Moscovei, dupu pricunuștearea di către Rusia a autoproclamatiloru republiţ populare Donețk și Lugansk, ditu estul Ucrainei. OSCE năpoi și spusi andrupămintul tră Kiev tru cadrul unei reuniuni a reprezentanților a llei disvărtitătă la Viena.
Newsroom, 22.02.2022, 08:50
REACȚII – Prezidintulu a României, Klaus Iohannis, condamnă călcarea flagrantă a ndreptului internațional di cătră Rusia, cari precunoscu indipendința republicilor separatiste Donețk și Lugansk ditu estul Ucrainei, spunânda că aeastă minari lipseaşti să’lli si da ună apandi multu sertă ditu partea comunitatillei internaționale. Tu arada a lui, Guvernul di București condamnă iti tmindueari di subminare a integrității teritoriale a Ucrainei și subliniază că subminarea statalitatillei a unui stat membru ONU easti ună abordare revizionistă, ună fuvirseari contra a irinillei tru Europa și tru ntreaga lume. Premierul Nicolae Ciucă spusi că România poate s’aproaki un număr mare di arifugiaț ditu Ucraina. El nica spusi că nu ari nica căftări di repatriere di la niţiunu ditu aţelli aproximativ 400.000 di români cari băneadză tru Ucraina viţină. Minarea a Rusiillei fu criticată și di lidirllii politiţ di București. Tru ună altă evoluție, Ministerul român di Externe dănăsi nivelul di alertă la mare, căndăsinda românii ditu Ucraina s’fugă ună ş-ună ditu văsilie tru contextul a unei greauă aspărdzeari a situațiillei di securitate ditu aţea văsilie și ditu regiunea ali Amarea Lae și pricunuştearea, di cătră prezidintulu rus Vladimir Putin, a indipendințăllei regiunilor separatiste Donețk și Lugansk.
VACCINURI – Statele membre UE s’akicăsiră marță să-și dişcllidă sinurli tră călătorllii di nafoara Uniunillei cari suntu vaccinați cu una ditu vaccinurile autorizate di Organizația Mondială a Sănătatillei (OMS), dimăndă Reuters. Ase, ahurhinda cu 1 di marţu, călătorii imunizaț cu vaccinuri produse tru India și China pot s’intra și elli tru UE. Până tora, UE autoriză vaccinuri produse di Pfizer, Modirna, AstraZeneca, Johnson & Johnson și Novavax. Până tru aestu kiro, majoritatea statilor UE nu aprukeară persoane ditu afara blocului cari călătorescu ditu furñii neesențiale cara s’fură vaccinate cu vaccinuri niaprobate tru UE.
SRI – Situația securitatillei României ditu perspectiva oferită di borgili legale ale Serviciului Român di Informații (SRI) easti stabilă, diclară Cristian Chirtes, prezidintulu a Comisiei Permanente Mixte a Camerăllei Diputațlor și Senatului tră exercitarea controlului parlamentar ti activitatea Serviciului Român di Informaţii (SRI). Aesta easti concluzia principală a ședințăllei Comitetlui, la cari lo parti și șeful Serviciului Român di Informații, Eduard Hellvig. Tu andamasi fu părăstisită situația di securitate a României ditu perspectiva borgilor pe cari SRI li ari năuntrulu a sinurloru văsiliillei și tru contextul tensiunilor ditu regiune.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearia: Taşcu Lala
