Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Covid-19 — Cama di 34.000 di cazuri noi di Covid-19 fură nregistrate tru România tru 24 di săhăţ, ama şi 94 di decese, dimăndă ñiercuri Gruplu di Comunicare Strategică. Aestua easti un record absolut di infecții di la ahurhita a pandemiillei tru România. Comparativ cu dzuua di ma ninti, numirlu a cazurlor di Covid-19 la nivel național aproapea agiumsi dipl ñiercuri. Aproapea 700 di pacienț suntu tru TI. Niercuri ahurhi tru România vaccinarea a cilimeañilor anamisa di 5 și 11 di ani, ama sinferlu easti cabaia scădzutu, idyea cumu şi ti alantă populație eligibilă. Protili cantităț di Molnupiravir — ună yitrie antiviral cari s’administreadză a paciențălor cu risc mari” infectaț cu năulu coronavirus, tru ţentre di evaluare ică spitali — potu s’agiungă tu sitali pănu di bitisita a stămânăllei, spusi ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila. El lugurseaşti că ufilisearea a lui poati s’aibă un impactu favorabil ti ñicurarea a presiunillei tu secţiili di terapie intensivă şi a numirlu di decese.
Newsroom, 27.01.2022, 21:22
Ucraina — România ari cama di 600 km di sinuru comunu cu Ucraina și lipseaşti s’nă asiguripsimu că himu ndreptă ti iţi posibil sţenariu, deiclară ñiercuri prezidentulu a Românilleei Klaus Iohannis proaspitu di la ună andamusi di lucru a Consiliului Suprem di Apărare convocată tru contextul a situațiillei apreasi di securitate din regiuni. El cundille că actuala criză nkisită di Rusia nu easti maş ti Ucraina, că ti securitatea a zonăllee euro-atlantică. Ti aţea, dusi ma largu zborlu Klaus Iohannis, tru aestă oară easti important ca la nivelu NATO și UE s’dăm spuneari di unitate și solidaritate. S-feaţi ună analiză completă a situațiillei di securitate ditu zonă, ditu videala a impactului militar, economic și energetic, ama și ditu perspectiva migrațiillei nicontrolate. Acțiunili di tora ayoñea ali Rusie, pritu pripunirl fapti tru andreu, mindueaşti s’alăxească tru ună turlie inacceptabilă parametrilli arhitecturălleiii europeană di securitate”, cundille prezidentulu a Româniillei. El nica spusi că dialoglu diplomatic lipseaşti s;aibă un rol esențial tru apridunarea a situației actuali și că lipseaşti s’continuă.
Vizită – Ministrul Forțelor Armate franceze, Florence Parly, faţi ună vizită București tră s’adună cu prezidentulu Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciuca și omologlu a lui român Vasile Dtrucu. Discuțiile au tu prota thesi ahăndusearea-a relațiilor di apărare ditu aţeali dauă văsilii tru cadrul a Parteneriatlui Strategic, inclusiv cooperarea tru domeniul armatloru. Ministrul francez va să zburască, tutunăoară ti misiunile ditu Sahel, prioritățli a Prezidenţiillei franceze a Consiliului UE și situația regională ditu Europa di Est. Năpoi aduţemu aminti că Franța și spusi disponibilitatea ta ş’anvărtuşeadză prezența tru România tru cadrul amisiunilor NATO.
OCDI – Dicizia Consiliului OCDI ta s’dişcllidă negocierile di aderare cu România easti ună șansă tră ună nauă etapă di reforme tru favoarea a cetățeanului și tră alinierea a societatillei la modelu adimocrațiilor consolidate, declară premierul Nicolae Ciucă la Interministerialu OCDI. Ședința comisiillei di ñiercuri. Rolul a llei easti ti coordonari negocierile tră admiterea României tru Organizația tră Cooperare și Dizvoltare Economică. Andamusea di adză easti un semnal că himi tiñisiţ tru relația cu pregătirea tră aderarea României la OCDI, tră s’poată s’hibă deadunu cu statili dizvoltate, care au pisti 70% ditu producția și comerțul global și 90% ditu xinătateatea directă mondială. investiție, sumlinie premierul Ciucă. OCDI apufusi să lanseadză negocierile di aderare cu șase stati candidate, inclusiv România. Comunicatul a Consiliului OCDI menţioneadză progresul pi care România, deadunu cu Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia şi Peru, li feaţiră di la lansarea a căftărloru di aderare. Organizația va s’ndreagă cărţă di imnaticu individuale tră tute aesti țări, cu condiția ca ateali șase state să’și confirmă adirarea la valorile, viziunea și prioritățli a organizațiillei.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearia: Taşcu Lala
