Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Holocaust — Promovarea a ndrepturlor și libertățlor fundamentale, tinisearea a avrlui istoric și akicăsearea a cauzilor a niscăntoru ahtări atrocităț nă da asigurări că ahtări crime contra umanittatillei nu mata va s’facă vărnăoară, diclară marță prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, la ceremonia consacrată ti Dzuua Internațională di Comemorare a Holocaustului. El cundille că exacerbarea antisemitismului, xenofobiillei, intoleranțăllei, rasismului și discriminarillei, minduita ti reabilitare a criminalilor di polimu, cum și trădzearea mănă di la valorli supreme ale umanitati poati s’aducă diznău experiențele tragice ale istorie. Prezidentulu ali Românie adusi aminti că, pi geadeili e Bucureștiului, tru yinaru 1941, criminalii vandalizară și apreasiră sinagogi, aspulbirară mirili a ñilli di oamiñi fără căbati pritu nai ma lăhtăroasi trăñipseri, tuti aesti orori eara parte ditu unu plan diabolic di exterminare tru masă. Pandemia di COVID-19 u criscu virulența a atacurilor antisemite și adră unu cadru care dusi la arăspândirea a teoriilor conspirațiillei și a dizinformarillei, spusi prezidentulu Iohannis. (…) Tu arada-a lui, premierul Nicolae Ciucă, prezentu la ţeremonie, spusi că Holocaustul easti un capitol ntunicat” ali istorie, arătânda că nu lipseaşi agărşeari și minimalizat. El feaţi tiñie a victimilor Holocaustului și prezentă contribuția a comunitatillei uvriești la dizvoltarea a Româniillei.
Newsroom, 25.01.2022, 20:31
Holocaust — Promovarea a ndrepturlor și libertățlor fundamentale, tinisearea a avrlui istoric și akicăsearea a cauzilor a niscăntoru ahtări atrocităț nă da asigurări că ahtări crime contra umanittatillei nu mata va s’facă vărnăoară, diclară marță prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, la ceremonia consacrată ti Dzuua Internațională di Comemorare a Holocaustului. El cundille că exacerbarea antisemitismului, xenofobiillei, intoleranțăllei, rasismului și discriminarillei, minduita ti reabilitare a criminalilor di polimu, cum și trădzearea mănă di la valorli supreme ale umanitati poati s’aducă diznău experiențele tragice ale istorie. Prezidentulu ali Românie adusi aminti că, pi geadeili e Bucureștiului, tru yinaru 1941, criminalii vandalizară și apreasiră sinagogi, aspulbirară mirili a ñilli di oamiñi fără căbati pritu nai ma lăhtăroasi trăñipseri, tuti aesti orori eara parte ditu unu plan diabolic di exterminare tru masă. Pandemia di COVID-19 u criscu virulența a atacurilor antisemite și adră unu cadru care dusi la arăspândirea a teoriilor conspirațiillei și a dizinformarillei, spusi prezidentulu Iohannis. (…) Tu arada-a lui, premierul Nicolae Ciucă, prezentu la ţeremonie, spusi că Holocaustul easti un capitol ntunicat” ali istorie, arătânda că nu lipseaşi agărşeari și minimalizat. El feaţi tiñie a victimilor Holocaustului și prezentă contribuția a comunitatillei uvriești la dizvoltarea a Româniillei.
Ucraina — Ucraina ș’perfecționeadză planurle di rezervă tră iţi posibil scenariu ică acțiune rusă. Tru ună diclarație tră Radio România, vicepremierul tră integrarea europeană și euro-atlantică ali Ucraină, Olha Stefanishyna, u spusi volea vărtoasă a popului tră aderarea a văsiliilei a lor la NATO. Tră noi easti crucial s’vidim că yinitoarili jglioati a aderarillei a văsiliillei a noastră la NATO s’concretizeadză, cu ucazea a yinitorlui summit. Cara documentul a summit-ului nu includi mențiuni ti yinitoarea aderare a Ucrainăllei, aestu va s’hibă echivalentul a căftarilei ali Rusie ta s’dănăsească tindearea NATO”, spusi oficialu ucrainean. Luni, situația cauzată di acțiunili fuviroasi ali Rusie tru viţinătatea ali Ucraină și a regiunillei Amarillei Lae fu inclusă tu arada a dzuuăllei di lucru a Consiliului Afaceri Externe di Bruxelles. Ministrul român di externe Bogdan Aurescu lă pripusi a omologilor a lui s’acaţă tu isapi posibilitatea ti organizarea a unei andamusi a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, ca expresie a solidarittatillei UE cu Ucraina. El năpoi spusi simasia ti ndruparea mutrinda anvărtusearea a reziliențăllei Ucrainăllei și a altor parteneri estiţ, cum și criștearillei implicarillei UE ti aflarea di soluții politiţi la conflictili prilundziti ditu regiunea Ali Amarea Lae.
Misuri – Guvernul di București adoptă, marță, un mănuclliu di misuri tră ndruparea a cetățenilor și a economiillei, țănearea a locurlor di lucru și asiguripsearea a unei activitati economiţi competitive, dimăndă premierlu Nicolae Ciucă. Misurle va s’hibă aplicati tru şcurtu și marţu. Vărnu nu va s’păltească ma multu di 0,16 euro/kWh energie electrică și 0,06 euro/kWh gaz natural, cari ţi s’hibă consumlu. Consumatorii casniţ cu energie electrică di până la 500 kWh ică 300 di metri cubi di gaze naturale va s’păltească 0,14 euro/kWh tră energie electrică și anvărliga di 0,04 euro tră gaze naturale, taxe incluse, exighisi Ciucă. Tră consumatorlli noncasniţ, IMM-uri și industria alimentară, păhadzlli va s’hibă plafonaţ la 1 leu/kWh tră energie electrică și 0,07 euro/kWh tră gaze naturale.
Coronavirus — 114.000 di doze di vaccin di la Compania Pfizer BioNTech tră vaccinarea a cilimeañilor cu ilikia anamisa di 5 și 11 ani agiumsiră marți tru România. Vaccinarea aliştei grupe di ilikii va s’ahurhească ñiercuri. Tru aestu kiro, rata di incidență a Covid-19 creaşti ma largu tru România. Nai ma mari numir di năi infecții fu confirmat tru zona București-Ilfov, iu căftareaa di testare easti mare. Tră s’apăndăsească cât ma curundu aluştoru căftări, Ministerlu a Sănătatillei apufusi dişcllidearea-a 28 di centre di testare. Un total di 19.685 di cazuri năi di infecție cu SARS-CoV-2 tru 24 di săhăţ fură raportate marță, deadunu cu 44 di decese. 650 di persoane sunt la terapie intensivă.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearia: Taşcu Lala