Hâbari dit bana românească şi internaţională
București – 8.600 di cazuri nale di persoane infectate cu SARS-CoV-2 fură înreghistrate, ază, in Romania. Fură spuse, tră 24 di ore, 44 di decese. Criscuu incidenţa a lăndzidzărilor tru mai multe localitaţ, inclusiv în Capitală, care depaşi pragulu di treie cazuri la milea di locuitori si are intrată in schenariul arosu. Di la aestu prag, restaurantile, chinematografile, săliurile de fitness şi alte activităţ pot să funcţioneadză până la 30% di capacitate. Totunaoară, iintră pe puteare criteriul a ratălei di vaccinare tru arada a profesorilor şi a angajaţâlor a şcoalălei tră funcţionarea cu prezenţă fizică. Ma că pragulu si easte sum 60%, elevili fac cursuri online, iar copiili di grădiniţă sta acasă. Aier, Romania depăşi optu milioane di persoane vaccinate cu prima doza. Varianta Omicron a coronavirusului si transmite comunitar, susţănut în România, afirmă Institutulu Naţional di Sănătate Publică. Uidisit a luştui, aproapea giumetate di cazuri nu au avută niteun contactu cu vără persoană diagnosticată cu COVID. Întră timpu, in ţară contiinuă identificarea a spaţiilor în care va hibă amenajate centrile di evaluare în ambulatoriu a pacienţălor COVID-19.
Newsroom, 12.01.2022, 21:10
BUCUREŞTI – Poliţişte (poliţişţă) din cadrulu a Direcţilei Generală Anticorupţie a ministerului român de Interne feaţiră, ază, 25 di percheziţii la domiciliile/casile a unor persoane din judeţile Neamţu şi Iaşi (nord-estu), suspectate di bitisirea/faţirea a unor infracţiuni di falsu şi corupţie, în ligătură cu obţânirea în mod ilegal a unor certificate care atestă vaccinarea anti-COVID-19. Cercetările vizeadză aspecte di natură infracţională fapte, arhiusinda cu giumetatea a anului 2021, di medici şi asistenţă medicali din aţeale doauă judeţe, care, tra s-la si da unile sume di paradz cu titlu de mită, au eliberată certificate di vaccinare a unor persoane, fără ca macari ună parte di aestea să aibă trecută pi la cabinetile medicale sau chentrile di vaccinare. La bitisita anului trecut, procurorili din Direcţia Naţională Anticorupţie anunțaa că, di la declanşarea pandemiilei, amuu şidoi ani, au dişchlisă 168 di dosare penale tră infracţiuni ligate di situaţia sanitară sau di vaccinarea fictivă. Uidisit a sursălei, România avu ţea mai amplă/mare anchetă din statile a Uniunilei Europeană, cu piste 3.000 di certificate false eliberate la Vama Petea (nord-vest) di cadre medicale şi angajaţ din spitale corupţă. În prezentu, mai sunt în lucru giumetate di dosarile dişchlise. Di la declanșarea pandemiilei, pi teritoriulu a li Românie fură înreghistrate 1,8 milioane di cazuri di COVID-19, iar circa 60 di mile di persoane diagnosticate cu noulu coronavirus muriră. Pi fondul a psihozălei anti-vaccin întrețânută/hărnită di ună parte a media, (vărnă)îndoi politiciani și alte figuri publiţe, țara are a doaua ţea mai scădzută rată de imunizare di aţeli 27 di membri a Uniunilei Europeană, după Bulgaria.
Bucuresti – “România va contiinuă să si dezvoltă ca stat membru a UE şi al NATO activ, di încreadere, implicat şi respectat. Ahtare turlie că, abordarea a li Românie easte axată pi continuitate, în baza ţilor trei piloni/sturi esenţiali a li politică a lei externă: consolidarea a rolului şi influenţălei a li ţară tru UE şi, respectiv, tru NATO, şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Declaratia u feaţe, ază, sefulu a statului roman, Klaus Iohannis, la adunarea anuală cu şefili a misiunilor diplomatiţe acreditaţ la Bucureşti. El spuse că arămâne un obiectiv importantu creaşterea a prezenţălei militară americană în România. “Dinintea a provocărilor recente di securitate, easte lişor să videm că avem nevolie di ună acţiune mai puternică pi palierulu/patomatulu descurajare şi apărare, acţiune care lipseaşte să hibă articulată în spiritulu a unitatilei şi cooperarilei transatlantică şi a angajamentilor din cadrul NATO, declarăă sefulu a statului. Klaus Iohannis mai spuse că Romania easte preocupata di situaţia di securitate din vţinata a lei, generată di desfăşurarea “masivă a trupilor ruse în proximitatea Ucrainălei şi de implicaţiile a lişte tră stabilitatea euroatlantică. Pi di alta parte, sefulu a statului aduse aminte că Bucurestiul va contiinuă să susţână activ eforturile de integrare europeană a Rep. Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona) şi programulu di reforme pro-democratiţe în baza a Parteneriatului Strateghic tră Integrarea Europeană a Rep. Moldova şi avânda ca fundament comunitatea di limbă, istorie şi cultură.
BUCUREŞTI – Fonduri di pâradz di peste 1,9 miliarde di euro va iintră, mâne, în contul a statului român, aestea reprezentânda prefinanţarea di împrumutulu acordat a Româniilei, pri-tru Planulu Naţional di Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ţi fură atinse/agiumte scupolurile şi jaloanile din trimestrul IV 2021 – informeadză Ministerulu a Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) di la Bucureşti. Uidisit a sursălei, aestă sumă vine în completarea primâlei tranşe a prefinanţarilei, pi componenta di grantu, plătită di Comisia Europeană la data di 2 decembrie 2021, în valoare di 1,85 miliarde euro. Aşi, din momentul a aprobarilei şi a demararilei/arhiusirilei a li implementare PNRR, pi 3 noiembrie 2021, ună sumă totală di 3,79 miliarde euro fu acordată a Româniilei. Piste 29 di miliarde di euro va-lI vină, în total, a Bucureştiului di la Bruxelles, tră finanţatrea PNRR. Împrumuturile din aţest program, atrapte în condiţii multu/foarte avantajoase, va hibă utilizate tră finanţarea a unor proiecte mari/di anvergură tră România: sute di kilometri di autostradă, dzăţ di mile di locuinţe racordate la reţeale di apă şi canal, facilităţ tră digitalizarea a varnăndauă mile di IMM-uri sau dzăţ di mile di hectare di reîmpăduriri – mai susţâne MIPE.
BUCUREŞTI – Economia românească va înreghistreadză anulu aestu ună creaştire di 4,3%, faţă di un avansu 4,5% previzionat tru cirişar 2021, conform a raportului a Bancălei Mondiale ‘Perspective Economice Globale’ (Global Economic Prospects), publicat ază. Tră 2023, Banca Mondială prognozeadză ună expansiune di 3,8% a PIB-ului a li Românie, faţă di un avansu di 3,9% previzionat tru cirişar 2021, în timp ţi instituţia estimeadză că tru 2021 si-are înreghistrată ună creaştire di 6,3%. În reghiunea Europa şi Asia Chentrală, în care easte inclusă şi România, Banca Mondială prognozeadză ună creaştire a economilei di 3% anulu aestua, şi di 2,9% anulu vinitor, în timp ţe iconomia mondială va înreghistreadză un avansu di 4,1% tru 2022 şi di 3,2% în 2023.
Bucuresti – Institutulu Naţional di Statistică menţânu la 0,4% estimarea mutrinda creaşterea a economiilei românească în trimestrul III a anului trecut faţă di trimestrul precedentu, di ma inte, ama au intervenită modificări tru ţe mutreaşte contribuţia a investiţiilor şi a consumului la avansul PIB. Faţă di tot aţeaua-şi trimestu di-tru anulu 2020, PIB înregistră ună creaştere cu 7,4% pi seria brută şi de 8,2% pi seria ajustată sezonier. PIB estimat tră perioada ianuarie-aheazmăciune/septembrie 2021 fu di 866,174 miliarde di lei ( cca. 175 miliarde euro) preţuri curente, pi creaştire, în termeni reali, cu 6,9% faţă di perioada similară a anului di ma ninte/precedentu. În trimestrul III, volumulu a valoarileii adăvgată brută înregistrăă modificări mai importante în informaţii şi comunicaţii, construcţii, intermedieri financiare şi asiguripsiri, tranzacţii imobiliare
Autor: Camera Ştirilor/ Udălu a Hâbărilor
Armănipsire: Hristu Steriu
