Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 09.01.2022, 10:36
Covid-19Ro. 92% ditu paciențălli cu Covid-19 tru catandisi greauă, internaț tru secții di tearapie intensivă, sunt nivaccinaț, spun autoritățli române. Aţea ditu soni isapi spuni ti 4.700 di cazuri năi și 14 di decese asociate. Aproapea 8 milioane di oameni feaţiră nai ma ptănu ună doză di vaccin. Autoritățli s’așteaptă ca tru perioada yinitoare s’hibă raportate năi niveluri di cazuri di COVID cari nu fură agiumti tru daldzăli di ma ninti ali pandemie. Epidimiologilli feaţiră timbihi că yinitoarili dauă stămâni va s;hibă greali și că România poati s’agiungă cu ună isapi di aproapea 50.000 di cazuri năi ndzuuă.
Vizita. Ministrul român di externe Bogdan Aurescu va s’aibă luni consultări politiţi cu omologlu a lui pakistanez Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi, tru kirolu a vizit4llei a lui oficiale tru România. Vizita yini tu hăvaia a dinamicăllei pozitive” a kirolui ditu soni tru ligăturli bilaterale, inclusiv di itia agiutorlui esențial” a Pakistanlui tră gaereţli a Româniillei ti evacuari a cetățeñiloru işiş, cetățenilli a statiloru aliate și 156 di cetățeni afgani aflaț tru piriclliu tru august și yismăciuni 2021 dit Afganistan. Aţelli doi miniștri va să zburască tră turlii di dizvoltare a ligăturăllei bilatearale, di ahănduseari a dialoglui politic, cum și di coopearari economică și sectorială. Tru cadrul a vizităllei va s’hibă simnatu un acord di cooperare anamisa di Camera di Comerț și Industrie ali Românie și Asociația Camerelor di Comerț și Industrie dit Pakistan, cum și un acord-cadru di coopearare cari pruveadi ună alăxeari di bursi anamisa di Universitatea Politehnică dit București și Universitatea dit Islamabad.
Negocieri. Secretarlu di stat al SUA Antony Blinken feaţi timbihi dumănică ali Rusie tu ligătură cu riscul a unei confruntări” ninti di aţea ţi s’așteaptă ya s’hibă muabeţ multu apreasi Geneva tu ligătură cu catandisea dit Ucraina, pitreaţi hăbari France Presse. Tru un interviu la CNN, Blinken spusi că easti multu zorlea sfaţ alithea progresi” cu Rusia tru ună atmosferă di escaladare și fuvirseari cu ună armă ndriptată cătă caplu ali Ucraină”. Reprezentanţălli ali Rusie şi Statelor Unite va s’andămusească Geneva cu scupolu ta s’licşureadză catandisea. Occidentul u stipseaşti Rusia că a disvărti dzăţ di ñilli di militari la sinurlu cu Ucraina tră o posibilă invazie, atea ţi Moscova spuni că nu i dealithea. Analtu oficial american adusi aminti că statili a G7, cum și Uniunea Europeană și NATO, feaţiră timbihi, idyea cumu Statele Unite, ti consecințele economiţi, financiare și di altă turlie tru cazlu a unei năi fuvirseri” arusești tru Ucraina. Rusia, tu arada a llei, ccaftă angajamentul NATO ta s’nu u integreadză Ucraina și ritrădzearea a trupelor americane dit statili nai ma ditu apirită a Alianțăllei Atlantică. Niţi ună ditu aesti căftări nu easti pi measa a negocierilor”, spusi Blinken dumănică. Secretarlu general al NATO Jens Stoltenberg și ministrul di externe ucrainean Dmitro Kuleba va s’andămusească luni Bruxelles tra să zburască ti catandisea di la sinurlu ruso-ucraineanu.
Protesti. Presa dit Kazahstan aleadzi ditu ună dclarație a Ministerlui a Sănătatillei ţi spuni căţea cama di 160 di oamiñi muriă tu kirolu a prişcăviiloru di stămâna ţi tricu. Aestă isapi easti multu ma mari andicra di atea tipusită ma ninti di autorităț, dimăndă BBC. Majoritatea a victimilor eara nrgeistrati tu nai ma mare căsăbă ditu văsilie, Almaty. Autoritățli spun căţe cama di 5.000 di persoane fură arestate. Nai marea dalgă di protesti dit văsilie fu nkisită di niifharistusearea populară andicra di ună creștire babageană a păhadzloru la combustibil, ama s’alăxi tu ună cumitie ma mari contra a guvernului autoritar. Agențiile di presă dimăndă căţe catandisea pari s’hibă cama bună, ama blocajlu informațional continuă. Di itia a dănăserloru lucurlu pi internet și a problemelor cu telefoanili mobile, kazahlli nu pot s’llia ligătura cu soia dit alti loucri a văsiliillei. Sunt codz fă di bitiseari la bănţă tră s’tragă păradz di la bancomate, iar rafturile dukeñilli sunt goale.
Tenis. Giucătoarea română di tenis Simona Halep amintă turneulu di Melbourne Summer Set 1 (WTA 250), cu premii tru tiñiea di 239.477 di dolari SUA, după ţi u azvimsi arusoaica Veronika Kudirmetova, scor 6-2, 6-3. După un sezon 2021 pe cari lu’rată nai cama multu di itia a născăntoru probleme di sănătate, Halep (20 WTA), fost lider mondial, avu ună ahurhită ti anami anlu aestu, di amintă 23-lu titlu a carierăllei. Aeasta fu aţea ditu soni repetiție tră Simona Halep ninti ta s’llia parti la Australian Open (17-30 yinaru).
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearia: Taşcu Lala