Hăbări ditu bana românească şi internaţională
COVID-19 ROMÂNIA – Autoritățile române s’ndregu tră ţinţea dalgă a pandeimiillei. Experțăllii spun că va s’yină un kiro greu di itia a ratăllei scădzută di vaccinare, reprezentânda niheamă pisti 40% ditu populația eligibilă. Institutul di Sănătate Publică avertizeadză că, tru nai arău caz, potu s’hibă raportate până la 25.000 di infecții ndzuuă kipita a dalgăllei 5 și 25.000 di paciență yitripsiţ tru spitale, ditu cari 1.500 la terapie intensivă. Rata di infectare ma largu creaşti tru România. Aţelu ditu soni raportu dimăndă 1.451 di cazuri di infecție și 27 di decese asociate.
Newsroom, 01.01.2022, 15:36
COVID-19 WORLD – Un numir tut ma mare di văsilii raporteadză creastiri ale infecțiilor anda lumakea Omicron agiundzi dominantă. Italia și Turcia raportară un numir record di infecții. Franța confirmă că lumakea Omicron agiumsi dominantă, reprezentânda pisti 60% ditu numirlu total di infecții, comparativ cu 15% stămâna tricută. Autoritățli sanitare spun că majoritatea a persoanelor cari s-infectară nu prezintă simptome. Aţeali ditu soni studii ditu Marea Britanie, iu pisti 1 milion di persoane fură testate pozitiv tră COVID-19 tru ună săptămână, spunu că lumakea Omicron easti ma puțăn agresivă, riscul di spitalizare și deces hiinda maş unu cirecu ditu riscul prezentat di lumakea Delta. 2022 aduţi hăbări buni di la OMS, cari dimanda pandemia di COVID-19 poati s’hibă năstricută estanu, ama maş cara văsiliile conlucreadză tră s’limiteadză arăspândirea a viruslui și s’prevină acumularea di vaccinuri. Aproapea 5,5 milioane di oameni muriră di itia a viruslui COVID-19 și pisti 287 di milioane s-infectară tru tută lumea.
ROMÂNIA-UE – Prezidentulu Klaus Iohannis pitricu sâmbătă un mesaj cari marcheadză 15 ani di la aderarea ali Românie la Uniunea Europeană, exprimânda pistipsearea că UE ma largu va s’dizvoltă și va s’apăndăsească la provocărli pi cari li aduţi digitalizarea și alăxerli climatiţi. Aderarea la UE adusi a românilor călătorii fără păradz tru tută UE, di la da şi oportunităț di lucru și studii. Libira urdinari a părmătiiloru adusi ti emburlăki și produsili românești acces la ună păzari babageană. Tru aestu kiro, 80% ditu exporturli ali Românie sunt cătră UE. Tu arada a loru, fondurli a UE avură contribut ti băgarea tu lucru ma multi singiri di reforme. Ahurhinda cu 2007, ună transformare mari fu adoptarea a principiilor UE tră dizvoltare și hălăţ di lucru. Neise, PIB-ul pi cap di bănătoru ali Românie criscu di la 39% di preaderare la 59% nauă añi ma amănatu. Uidisitu cu isăkili, PIB-ul pi cap di bănătoru poati s’agiungă 66,3% ditu PIB-ul mediu ali UE tru 2022.
SĂRBĂTORI – La 1 di yinaru, creștiñilli români ortodocși și răsărit-catoliţ yiurtusescu sărbătoarea a Sămtului Vasile aţelu Mare, episcop bizantin ditu Asia Mică. Tut la 1 di yinaru, criștiñilli romano-catoliţ nsimnară solemnitatea a Mariillei, Dada a Hristolui.
Autoru: Udălu a hăbărlor
Armânipsearia: Taşcu Lala