Prima pagină » Actualitate » Hăbărli » Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

CĂRCIUN Criștiñilli ortodocși tru stil nou și criștiñilli greco și romano-catolici ditu lumea tută sărbăturisescu adză a doua zi di Cărciun. Tru creștinismul ditu apirită, aestă dzuuă easti ahărdzită ali Marie, mama a Dumidzălui. Tru slujba ti Amintarea a Hristolui ditu 25 andreu, Daniel, Patriarahul ali Românie zbură ti simasia-a dhoarăloru durusiti di aţelli 3 ăsilleadz a natlui Iisus: malăma easti pistea-a noastră, thimñeama easti un simbol a plăcăriillei, iara mirlu simbolizeadză bana kiskină. La Vatican, Papa Francisc feaţi timbihi că lumea easti ahătu di insensibilă la crize și trăñipseri, di itia că aestea agiungu s’hibă nividzuti. Papa Francisc, cari căftă, tutunăoară, ca vaccinlu Covid s’hibă disponibil și tru văsiliili cama oarfăni, spusi că pandemia submineadză gaereţli di ceairipseari a conflictelor internaționale. Pitimeñilli ortodocși tru stil veclliu ditu Rusia, Ucraina, Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunlu tu 7 di yinaru.

Newsroom, 26.12.2021, 18:44

COVID-19. La un an di anda fu lansatu vaccinlu Covid tru România, aproapea 7,8 miliuni di români sunt acutottalui vaccinați, iara aproapea 2 miliuni au și doza di rapel. Aestu lucru spuni că intereslu tră vaccinare nu fu mari, cu excepția a ndauă şcurti perioadi di entuziasm ică frixi declanșati di dăldzăli ună dupu alantă ali pandemie. Tru 24 săhăţ ditu soni fură raportate până la 349 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2, deadunu cu 15 di morţă asociati, dimăndă dumănică Grupul di Comunicari Strategică. Aproapea 450 di pacienți sunt la tearapie intensivă, cama di 90% ditu elli hiinda nivaccinaț.

STRATEGIE. UE are ună nauă strategie ţi easti tru practico tră concurenţă cu China-Global Getaway easti ună apandisi la Năili Călliuri a Sirmăllei” ditu 2013 ali China, pi thimellilu a curi s-feaţiră investiții di 140 di miliaradi di euro până tora. Cu naua hălati, UE mutreaşti s’anvărtuşeadză sectorlu digital, transporturile și sistemele di sănătate, educație și cercetare ditu lumea tută. Investițiile planificate până tru 2027 agiungu la 300 di miliaradi di euro. UE acaţă tu isapi, tutunăoară, opțiunea ta s’bagă un mecanism european di mpărmutu la export tra s’agiută ti asigurarea a născăntoru condiții di concurență ma echitabile tră companiile ditu UE pi a treia păzari. Tru aistu kiro, 165 di văsilii au borgi di nai pțănu 385 di miliaradi di dolari SUA andicra di China tră proiecte ditu cadrul a inițiativăllei Năili Călliuri a Sirmăllei”, kiro tu cari 42 di stati cu amintatiţi ñiţ și di mesi au borgi andicra di China di pisti 10% ditu PIB.

UCRAINA Germania și Rusia s’akicăsiră s’ndreagă ună andamusi tu ahurhita-a meslui yinaru, ca parte a gaereţloru di ceareipseari a crizăllei ruso-ascăpitata di la sinurlu cu Ucraina, dimăndară izvuri guvernamentale germane aleapti di AFP. Andamusea va s’hibă organizată di consilierlu tră politică externă și di securitate a cancelarlui german Olaf Scholz, Jens Ploetner, și di negociatorlu a Kremlinului tră Ucraina, Dmitri Kozak. Cama di unu mesu, Europa di Vest stipseaştiu Rusia că a disvărti cama di 100.000 di militari la sinurlu cu Ucraina tră ună posibilă intervenție militară și feaţi timbihi ma multi ori arada a Kremlinul pi aestă temă. Rusia spune că armata a llei nu easti ună fuvirseari tră vărnu și caftă garanții di securitate” di partea a Occidentului, maxusu tru aţea ti mutreaşti tindearea NATO tu apirită.

Autoru: Udălu a hăbărlor

Armânipsearea: Taşcu Lala