Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

COVID-19. 829 di năi cazuri di Covid-19 fură raportati tru România tru aesti ditu soni 24 di săhăţ deadunu cu 88 di morţă. Sinferlu a oamenilor ta s’facă vaccinlu nica easti scădzut, maş 73 di sute fură vaccinați cu prima doză tru aesti ditu soni 24 di săhăţ. Di la lansarea a vaccinului tru România aoa şi un an, aproapea 7,6 milioane di oameni fură complet vaccinaț. Premierlu Nicolae Ciucă dimăndă că Executivlu va s’vulusească ună ordonanță di urgență mutrinda certificatlu digital ţi easti ananghi ti aţelli cari călătorescu tru România. Simfunu cu aestu nomu ahurhinda cu 20 di andreu, persoanili cari yin tru România lipseaşti s’completeadză un certificat digital Covid, cari fu ufilisit tru alti 18 stati membre UE. Uidisitu cu spusa al Ciucă, naua variantă a SARS-CoV2 caftă năi misuri di protecție, maxusu tru contextul a yinitoarilor sărbători di iarnă.

Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Hăbări ditu bana românească şi internaţională

, 15.12.2021, 18:57



MUABEṬ. Guvernul di București s-andămusi adză tră muabeţ mutrinda unu şingiru di misuri tră hăirea a cilimeañiloru, pensionarilor și persoanelor cu dizabilităț. Ditu arada a aluştoru misuri easti și ună ordonanță di urgență cari pruveadi alocații tră cilimeañi ma mări ahurhinda cu 1 di yinaru. Dimecu, prestațiile tră cilimeañilli anamisa di 2 și 18 di añi va s’hibă anvărliga di 50 di euro, kiro tu cari cilimeañilli di până la doi ani și aţelli cu dizabilităț va s’aibă hăiri di alocații anvărliga di 110 euro. Punctul di pensie va s’crească până la 320 di euro, iara nai ma ñica pensie va s’hibă anvărliga di 200 di euro. Guvernul ari ananghi di ordonanțe adusi aminti ma nsus cu scupolu ta s’ndreagă bugetlu tră anlu yinitor, a curi proiect va s’hibă băgatu tu debatu viniri și s’aibă vulusearea a guvernului luni. Aesta va s’hibă pitricutu ma largu a Legislativlui tră debatu și avizare până tu 23 di andreu.





SUMMIT. Prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, llia parti șasilu summit a Parteneriatlui Estic, cari s’dizvărteaşti Bruxelles. Evenimentul nsimneadză participarea a șefilor di stat și di guvern ditu statili membre, cum și a liderilor a aţiloru ţinţi stati partenere ex-sovietice – Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Evenimentul easti aștiptat s’promoveadză ună diclarație comună ti perspectiva strateghică tră perioada post-2020 a Parteneriatlui Estic. Dizvultarea a economiilor durabile și integrate, digitalizarea și construirea a născăntoru societăți echitabile sunt ndauă ditu obiectivele politiţi pi lungu kiro a Parteneriatlui Estic și sunt ndreapti deadunu cu un plan regional ambițios di investiții economiţi di până la 2,3 miliardi di dolari. S’așteaptă ca Bruxelles s’veadă lucrărli a Consiliului European mâni. Tu arada di lucru easti pandimia di Covid-19, păhadzlli la energie, problemili ligate di migrație și securitatea UE, cu accentu pi situațiile di la sinurli a bloclui cu Ucraina și Belarus.



EVENIMENTE. Adză tu România s’umplu 32 di ani di la hurhita-a cumitiillei anticomuniste ditu 1989 di Timișoara. Anamisa di evenimentele cari va s’hibă băgati tu scena cu aesta ucazi s’arădăpsescu lansarea unui blog cu numa Revolutia la Timisoara dupa cama di 30 di ani cum si un miting si un concert di colindi. Timișoara, vestul a Româniillei, aoa şi 32 di ani, nkisi ună revoluție cari dusi la surparea a regimului comunist ditu aestă văsilie. La 15 di andreu 1989, dzăţ di oameni s-adunară tu misuhorea-a căsăbălui tră s’lu apăra pastorlu reformat Laszlo Tokes di itia că poliția politică a Româniillei, Securitatea vrea s’lu avină. Protestile loară silă tru 16 di andreu, iara regimlu comunist cădzu ndauă dzăli ma amănatu. Ca tru cathi anu, di adză și până tu 20 di andreu, tru tută văsilia va s’dizvărtească unu şingiru di evenimente cum şi slujbe religioase, expoziții, concerte și spectacole tru memoria a aţiloru cari cădzură curbani tră libirtate.



Autoru: Udălu a hăbărlor


Armânipsearea: Taşcu Lala

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 06 October 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
(sursa foto: mapn facebook)
Hăbărli Sunday, 01 September 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 28 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Tuesday, 27 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

METEO. Meteorologilli români dimăndară marță ună timbihi di codu galbinu ti kirolu slabu ţi va s’facă până ñiercuri tahina tră...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Sunday, 25 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

NOMINALIZARE. Premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu, lidirul PSD, fu aleptu ufițialu candidat PSD tră yinitoarili alidzeri prezidințiale tru...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 19 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

DALGA DI CALDURA. Ună dalgă di căldură niacumtinată easti dimăndată tru România, cu alerti di codu aroșu, portocaliu și galbinu apufusiti...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Wednesday, 14 August 2024

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

Ancheta. București, ancheta s’duţi ma largu tu ligătură cu oamiñilli ţi muriră ciudiosu, aestă primveară la Spitalu „Sâmtulu...

Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Hăbărli Monday, 29 July 2024

David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

Anotătorlu David Popovici amintă, luni dicsearâ, proba di 200 di meatri liber ș-lo prota nișani di malmâ la aestâ ediție a Agiocurlor...

David Popovici, malmâ la 200 di meatri liber!

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company