Prima pagină » Actualitate » Hăbărli » Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Numirlu di infectați cu Sars-CoV-2 ditu România ma largu scadi. Adză, fură raportati 5.416 cazuri năi și 318 decese, ditu cari 15 sunt di ma ninti. Rata di infectari tru capitală easti tru scădeare și agiumsi la ma puțănu di 8 la ñillia di bănători. Di altă parti, cama di 82.000 di persoane fură vaccinati contra a kovidlui tru 24 săhăţ ditu soni. Cama di 6,6 miliuni di persoane fură vaccinati până tru aestu kiro simfunu cu schema completă. Uidisitu cu prezidentulu a Comitetlui Național di Vaccinari, yeaturlu militar Valeriu Georgică, ma s’armănă ma largu rata actuală di vaccinare, aproapea 50% ditu români va s’hibă vaccinaț până tu bitisita-a anlui, aţea ţi dupu minduita al năsu nu easti duri. Dit itia a suprasolicitarillei spitalu, doi pacienţă muriră dupu incendiulu ţi plăscănti tu aesta tahinima tru spitalu Kovid ditu Ploiesti (partea di sud a Romaniei). Autoritățli apufusiră planu di apandisi aroșu. Foclu fu astesu, iara născănţă paciență fură mutaţ la ună altă unitate medicală.

Newsroom, 11.11.2021, 09:27

Rata ali inflație tru România easti di aștiptatu s’agiungă la 7,5% messlu ţi yini și să scadă la 5,9% până tu bitisita-a anlui 2022 — să spuni tru raportul di adză a Băncăllei Națională. Banca Națională ali Românie spuni că tuti aesti estimări năstrecu previziunile date di aţea instituție tru raportul anterior, tru meslu august, di itia a creaștirillei păhadzlli la energie. Purtătorlu di zboru a Băncăllei Centrală, Dan Suciu, declară tră Radio România că inflația plăscănti și păhadzlli criscură cabaia, iara variațiile cari va s’yină va s’hibă nisemnificative. Tendința ali inflație va s’armănă pi idyilu nivel până la bitisita a anlui și va s’aibă deapoa ună işoară scădeari până tru apriiuru, cându taxili și sumvențiile energhetiţi pi cari li llia tora populația va s’hibă nafoara a gioclui, iar inflația va s’agiungă pi ună nauă kipită tru primveara — spusi purtătorlu di zboru a Băncii Naţionale ali Românie.

Securitatea, investițiile și energhia s’arădăpsescu anamisa di domeniile lugursiti că suntu di importanță strategică tră Statele Unite și România, uidisitu cu ună declarații comune adoptată tru bitisita a șaptillei andamusi a dialoglui strategic bilateral. Uidisitu cu Ministerului Afacerilor Externe di București, ateali două părț ma largu va s’bagă tru lucru realizări importante, cum scutul antirachetă di Deveselu (sud), și va s’anvărtuşeadză acțiunile comuni tru cadrul NATO, cu ună atenție ahoryea tră regiunea ali Amarea Lae. Tutunăoară, fu ricunuscută importanța strategică a dezvoltarillei infrastructurăllei, tră licşurari legitimitatea anamisa di statili ditu Europa Centrală și di Est, inclusiv agiutorlu și potențialele investiții a Statilor Unite ali Americă. România și Statele Unite suntu apufusiti s’lucreadză deadunu tra s’facă progrese tră tiñisearea-a criteriilor di admitere ali Românie tru programlu di scutire di viză, nica să spuni tru documentu. Tu ahurhita a aliştei stămână, șeful a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, eara dusu Washington, iu avu consultări cu secretarul di stat american Anthony Blinken.

Ceremonii militare și relighioase di format ñic s-disvărtiră gioi, di Dzuua Vetearanilor, București și tru garnizoanele ditu țară tru cari suntu unități militare cari feaţiră misiuni tru teatrili di operații. Tutunăoară, cu ucazea a Zilei Aluntătorloru, fu lansat un site didicat misiunilor xeani, la cari participară militari ali armată române. Misiunile și operațiunile tru dizvărteari cum ateali ditu Polonia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina ică Meditearana, cum și ateali finalizate – Afganistan și Irak, sunt prezentate pi secțiuni. Dzuua Veteranilor fu apufusită pritu nomu tru 2014 și ş’pripuni s’ricunoască meritele a membrilor Armatei cari participă la acțiuni militare și s’lă da aluştoru și clirunmiloru a lor ndrepturli a morțălor. Uidisitu cu Ministerului Român al Apărării, dzuua di 11 di brumaru fu aleaptă ca Dzuua Vetearanilor ditu itia a simbolismului a llei — apufusearea a armistițiului anamisa di puterli a Antantăllei și Germania, la 11 di brumaru 1918, la ora 11:00, după bitisiearea a Primlui Polimu Mondial, cari dusi la unificari la 1 di Andreu a Româniillei. Tră armata romana data easti isa si tră atea ca la 11 brumaru 2003, locotenentul Josif Silviu Fogorasi fu protlu askirla roman cari muri tru Afganistan. Tru perioada 1996-2019, România kiru 30 di militari tru misiunile la cari lo parti, iara alță 200 fură pliguiţ.

PNL și PSD, până di curundu oponenți politiţ diclarați, ahurhiră diznău gioi discuțiile București ti formarea a unui guvern și a majoritatillei parlamentare. La discuții loara parti și reprezentanți ai UDMR și ai minorităților naționale, cari va s’facă parte ditu alianță. Negocierile s’ţănură pe capitole — să zbură gioi ti lucru, sănătate, cultură. Să zbură deapoa ñiercuri ti justiție, apărare, afaceri externe și interne, dizvoltare, fonduri europene, transport, agricultură, mediu și energie, cum și probleme bugetare și fiscale trta cari există abordări similare. Există ama și diferențe majore, cum impozitarea a bunurilor mari, cari fu pripusă di PSD și niaprukeată categoric di PNL. După stabilirea unui program di management comun, va să zburască ti configurația noului cabinet. Aduţemu aminti că dupu işearea a USR ditu Guvern tru yismăciuni, cabinetul minoritar PNL-UDMR votă moțiunea di cenzură dipusă di PSD, cari fu votată și di USR. Până tora, două cilăstăseri tra s’adară unu nou cabinet – guvernul minoritar USR și guvernul minoritar PNL-UDMR — nu scoasiră ici ţiva ncapu.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearia: Taşcu Lala