Prima pagină » Actualitate » Hăbărli » Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Hăbări ditu bana românească şi internaţională

Aţeali ditu soni dati di pandemie spunu ună ñicurari a numirlui di persoane infectate tru România, ama numirlu a morţălor easti nica mare. Tru sonea a 24 di săhăţ, eara nreghistrati 7.400 di năi cazuri di infecție cu viruslu corona. Eara spusă isapea di 427 di morţă, ditu cari 33 eara di ma ninti. Cama di 20.000 di persoani fura spitalizate, iar 1.874 di pacienți suntu la terapie intensivă. Tru 24 di săhăţ ditu soni, aproapea 89 di ñilli di persoane fură vaccinate contra virusului corona, ditu cari cama di 57.500 cu prima doză. Numirlu aţiloru vaccinaț năstricu 6,2 miliuñi. Ritmolu a campaniillei di vaccinare criscu tru kirolu ditu soni, iara autoritățli estimeadză că, ma s’armănă aestu ritmo, rata di vaccinare a 70% ditu persoanili ma mări di 12 di añi poati s’hibă agiumtă până tu inşita-a anului. Ună echipă di yeaţră ditu Germania easti vinită tu România tra s’examineadza paciențălli români cu virus corona, cari va s’hibă transfearaț tu spitalele germane. Un avionu a forțiloru aeriene germane va s’hibă disponibil luni ti evacuarea a paciențălor. Di altă parte, Comitetul Național di Urgență ali Românie actualiză lista țărilor/teritoriilor cu riscu epidimiologic analtu, Țările di Jos și Rusia intrânda tru zona aroșe. Tru zona galbină intrara Malaezia, Cuba, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveția, Liechtenstein și Iordania.

Newsroom, 31.10.2021, 23:04

Conferința ONU mutrinda alăxerli climatice (COP26) ahurheaşti adză Glasgow, Scoția. Cama di 120 di șefi di stat și di guvern va sa zburasca ti alaxerli climatice, una ditu nai ma mari provocări cu cari se confruntă omenirea. Andamusea, cari va s’ţănă tru perioada 31 octombrie – 12 brumaru, ari un rol cleaie tră hăirlăticlu a implementarillei Acordului di la Paris și limitarea ngăldzarillei globale la 1,5 gradi Celsius. Tru aesta noima, easti ti spuneari volea s’nă angajăm la nivel global ti zero emisii nete până tru 2050, cum și s’nă lom borgea ti ñîcurări mari până tru 2030. România easti reprezentată di prezidentulu Klaus Johannes, cari llia parti la Summit-ul COP26 ditu 1 și 2 di brumaru. Aestu va u prezinta Declarația Națională, tru cari va u dimănda minduita ali României, cu accent pi jgllioatili pi cari văsilia a noastră îlli faţi ti limitarea consecințelor alăxerloru climatice. România, tru calitate di stat membru ali UE, u llia borgea s’agiută gaereţli a Uniunillei ti ñicurari emisiile di gaze cu efect di seră cu nai puțănu 55% până tru 2030 (comparativ cu nivelurile ditu 1990) și s’realizeadza neutralitate climatică până tru 2050, simfunu cu Administrația Prezidenţiala di București.

Prim-ministrul disemnatu, libearalul Nikolai Ciuca, gri dumănică candidațlli ti ipotisi ministeriale tru cabinetlu a lui minoritar PNL-UDMR ta să zburască ti programul a guvernului, ninti di audierli programate marți tru parlamentu. Miniștrii pripuși eara tru mare parte tru cabinete conduse di libearalii Ludovik Orban și Florin Căţu. Diplomatul di carieră Bogdan Aurescu arămâne tru Ministerul Afacerilor Externe. Tru Ministerul Afacerilor Externe, Lucian Bodi, tru Ministerul Energiei, Virgil Popescu, Raluca Turkan tru Ministerul Muncii, Sorin Câmpeanu tru Ministerul Sănătății, Tancos Barna tru Ministerul Mediului. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, arămâne vicepremier. Fostul ministru ali Justiției Cătalin Predoiu fu propus ti portofoliul apărarillei. Ministerul Justiției ălli fu datu a Alinăllei Gorghiu, ti cari presa aduţi aminti că vru ta s’promoveadza un proiect di nomu controversat cari să submineeadza alumta contra corupției, căţe pruvidea că pidepse cu hăpsanea ma ñiţ di șapte ani pot s’hibă executate di acasă. Negocierile ditu premierul disemnat și Partidul Social Dimocrat (PSD), cari are nai marli grup parlamentar, și Uniunea Salvați România (USR), fost partener tru guvernul al Căţu, nu dusiră la formarea a unei majoritati di votu ti guvern. El pricunoscu că după cum easti situația și cifrele, ditu punct di videala matematic, guvernul nu are niţi ună șansă s’treacă”. Liderul a partidului a lui, Florin Căţu, spusi ama că easti căndăsitu că guvernul al Nicolai Ciucă va s’adună 234 di voturi, dimi giumitate plus unu ditu numirlu total di senatori și deputaț. Votul va s’da nai ma probabil, ñiercuri. Nivotarea a guvernului al Nicolaie Ciucă poati ti prima oara tru trei decenii di democrație românească postcomunistă, s’ducă la alidzeri parlamentare anticipate, după ţi tru aestu mesu parlamentul nu deadi votlu di pistipseari tră guvernul unihromaticu al USR pripus di liderlu di partid Dacian Ciolos.

Cama 800 di militari români, cu circa 100 di vehicule terestre, aeriene și navale, deadunu cu circa 150 di trupe xeani ditu țări aliate i partenere – Statele Unite, Georgia, Grecia, Marea Britanie, Republica Moldova, Polonia și Portugalia — s’antreneadză tru sud-vest și centrul a Româniillei, anamisa di 1 și 12 brumaru, tru Junction Strike 2021 (DOAR 21). Uidisitu cu Ministerului Apărării Naționale, ari un scenariu fictiv, ligat di un polimu hibrid, tru cadrul a niscăntoru structuri di nivel operațional și tactic, tru format multinațional și interinstituțional. Obiectivul principal al JUST 21 easti acela di a certifica două obiective di capacitate NATO – Grupul di Forțe Navale di Opearații Speciale și Comandamentul Componentei di Opearații Speciale – ama va permite și testarea nivelului di pregătire atins di conducere și dirivarea ditu structurile Forțelor di Opearații Speciale ditu subordituea României. Comandamentul Forțelor di Opearațiuni Speciale ale Armatei. Tutunăoară exercitiulu mutreaşti dizvoltarea interopearabilitatillei anamisa di structurile participante, planificaria și disvărtearea a misiunilor și opearațiunilor comune speţifiţi ti forțili di opearațiuni speciale, simfunizarea a procedurilor di lucru tru un mediu multinațional, tuti cu scupolu ti ma buna securitati regională, maxusu tru zona ali Amarea Lae.

Autoru: Udălu a hăbărloru

Armânipsearea: Taşcu Lala