Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Uidisitu cu datili ufiţiali tipusiti marță, situația epidimiologică ditu România armâni ndilicată, cu 16.765 di cazuri năi di coronavirus și 523 di morţă raportati tru 24 săhăţ ditu soni, ditu cari 12 ditu perioada anterioară. 1.867 di persoani fură internate la terapie intensivă. Di itia a catastisillei dramatiţi, tut ma mulță români apufusescu să s’vaccineadză. Tru 24 săhăţ ditu soni s-nregistră unu numiru recordu di cetățeni imunizați, dimi cama di 93.000 di persoane loară prota doză di vaccin, iara numirlu total cu programlu complet di vaccinari agiumsi la 6 miliuñi. Coordonatorlu ali campaniei naționale di vaccinare, yeaturlu Valeriu Georgica, spusi că anvălearea vaccinală fu di aproapea 60% București. El nica spusi că 11% ditu giudeţili ditu văsilie au ună anvăleari vaccinală anamisa di 40 și 50 tu sută, 65% anamisa di 30 și 40 tu sută, iara 19% ditu giudeţi au anamisa di 20 și 30 la sută. Uidisitu cu aesta ritmolu actual di imunizare va s’ducă ma largu, până tu bitisita-a alustui anu tru România, anvălearea vaccinală va s’hibă di pisti 70% ditu populația di 12 di ani ş-cama.
Newsroom, 28.10.2021, 09:06
Comisia Europeană adră ună listă cu 10 medicamente terapeutice cari pot s’aibă hăiri tru tratamentul KOVID-19. Aeastea va s’hibă disponibile tru tută Uniunea cât ma ayoñea, cu condiția ca siguranța și eficacitatea a lor s’hibă confirmate di Agenția Europeană tra Medicamente. Aesti 10 medicamente suntu ampărțăte tru trei categorii: anticorpi virali monoclonali, cari suntu aţelli nai cama cu hăiri tru faza incipientă a infecțiillei, medicamente antivirale orale, tra administrari rapidă ună ş-ună dupu infecție și imunomodulatoare, tra tratamentul a pacienților internați. Comisarlu tra sănătate, Stella Kiriakidis, declară că simnă acorduri comune di ancupărari tra lenu turlii di tratamente contra KOVID. Meslu ţi yini va s’hibă ndreaptă ună andamusi paneuropeană mutrinda producția industrială di agență tearapeutiţ, tra s’da silă ti dizvoltarea di năi medicamente și tra s’ascumbusească capacitățile a producțiillei farmaceutiţi ditu UE.
Prim-ministrul disemnat tra noul guvern, liberalu Nikola Ciuka, general tru ritrădzeari, pitricu marță ună scrisoare dişcllisă pritu cari pripune un armistițiu politic a partidilor parlamentare cari s’da agiutoru a guvernului minoritar tra una perioadă limitată di timp. Tru carti, Ciucă spuni că România easti tu ună catandisi di sănătate și politică dificilă, di itia ca lucreadză cu guvernul interimar di trei stămâni, iara prima cilăstăseari ta s’ndreagă criza eșuă stămâna ţi tricu. A daua cilăstăseari tra s’adară un guvern, cari ălli fu dată, fu, tutu aşi, agiumtă pi eșecu, să spune tru carti. Nicolaje Ćiuca nu aprăftăsi până tora s’amintă agiutoru tra componența guvernului minoritar PNL-UDMR. Partidlu Social Democrat di opoziție condiționeadză ndruparea cu băgarea tu lucru a 10 misuri sanitare și economiţi urgente tru programlu a guvernului. Tu arada-a lui, USR spusi că nu ndrupaşti cabinetlu minoritar și pripusi alliumtrea ndridzearea diznău a coalițiillei PNL-USR-UDMR, formată tru andreu anlu tricut și desființată tru yismăciuni di itia a niakicăsearillei anamisa di membrii a partidului Salvați România și liderul PNL, Florin Căţu. Guvernul cundusu di Florin Căţu fu surpatu pri tu unu vot di nipistipseari. Până tu bitisita a stămânăllei, Nicolae Ciucă lipseaşti s’yină tru parlament cu programlu a guvernului și echipa di miniștri. Tru altă arada di idei, fostul prezidentu libearal și fost premier Ludovic Orban işi marță ditu grupul parlamentar al PNL ditu Camera a Deputaţloru și dimăndă că va s’hibă deputat independint. Tu zborlu di la Camera a deputaţloru, el spusi ti ndauă zboară ti criză politică artificială, spunânda că protlu partid di guvernământ easti fără pulbiri”, idyea cumu fosta coaliție di guvernământ, pi fondul a unei crize pandimiţi și tru praglu a crizăllei economiţi, cetățenii armasiră fără un guvern și văsilia s’ahănduseaşti.
Prezidentulu ali României, Klaus Johannes, va s’nkisească ñiercuri tra una vizită di stat tru Ripublica Arabă Egipt, la invitația a coleglui a lui Abdel Fatah El Sisi, dimăndă Administrația Prezidințială. Uidisitu cu sursa, vizita s’ngrăpseaşti tru unu dialog bilateral multu bun ditu añilli ditu soni, cum și tru contextul a nsimnarillei 115 ani di relații diplomatice anamisa di România și Egipt. Aţelli doi prezidentă va s’faca isapi oportunități concrete ti darea silă şi ahănduseari dialoglu și cooperarea politico-diplomatică la tuti nivelurile, extindirea și diversificaria cooperarilleii economice, inclusiv stimularea a comerțului și investițiilor, cum și tru năi domenii sectoriale di sinferu tra ateali daua văsilii. Discuțiile va s’acaţă tu isapi, tutunăoară, problemele actuale di politică internațională, cu accent pi evoluțiile politiţi și di securitate ditu regiunea a Orientului Mijlociu și eforturli di mediere pi probleme di interesu. Tru kirolu a vizităllei, Klaus Johannes va s’aibă andamusi și cu Prezidentulu a Camerei a Reprezentanților ditu Parlamentul Egiptean, Hanafi Ali El-Gebali, și cu Prezidentulu a Senatlui Parlamentului Egiptean, Abdil-Wahab Abdil-Razek.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
