Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 25.10.2021, 11:14
Năi meatri restrictivi s’bagă tru practico ahurhinda di luni tru România. Tru yinitoarili 30 di dzăli, di furñia a creastirillei dinăoară numirlu di năi infectaț și morţă, permisili covid suntu obligatorii aproapea iuţido, ma pţănu tu dukeñilli alimentari și farmacii. Ună prusupidă di protecție easti, tutunăoară, obligatorie năuntru ama și tru aeru libiru, a deapoa adunările private, numțăli și pătigiuñili suntu interdzăsi. Di luni, easti băgată tu lucru ună adyi di dauă stămâni tră grădinițe, școli publiţi și private. Maş aţelli ţi au permise covidu au izini s-intră tru instituțiile publiţi. Angajatorllii cari angajeadză nai ma pțănu 50 di lucrători au obligația ta s’ndreagă turi di lucru i program di lucru arkişurătoru. Competițiile sportive va s’dizvărtească fără spectatori. Conţertele și spectacolili tru aeru libiru suntu, tut aşi, interdzăsi. Persoanele nivaccinate suntu restricționate tru urdinari di la oara 22 la 5 tahina. Simfunu cu datili ufiţiale, adză eara nreghistrate 11.725 di cazuri di lăngoari kovid și 389 di morţă.
Cama di 45.000 di persoani fură vacţinate contra covid 19 București di viniri și 127.000 fură vacţinate la nivelu naționalu tru 24 săhăţ ditu soni. Ună criză di sănătati fără preţedentu și frica a oamenilor că nu va s’poată s’llia parti la lenu turlii di activităț fără permisu covid dusi la campania di vacţinare accelearată. Uidisitu cu unu studiu adratu tru arada a persoanilor vaccinate ditu România, imunizarea ñicşureadză riscul di infectare di 5 ori, spitalizarea di 10 ori, riscul di terapie intensivă di 14 ori și moartea di 20 ori.
Prezidentulu a Partidlui Național Liberal (PNL) și premierul tru exercițiu, Florin Căţu, spusiră adză că, după număsearea al Nicolae Căţu tru funcția di prim-ministru disemnatu, partidile cari nu votară pistipseari tru cabinetul anterior lipseaşti s’iasă dininti pritu responsabilitati și s’ndrupască guvernul a Partidului Naţional Liberal (PNL) şi a Partidlui Democrat. Uniunea a Maghiarloru ditu România (UDMR). Florin Căţu adusi aminti ti Partidul Social Dimocrat (PSD) și Uniunea Salvați România (USR), fost partener di coaliție. Liberalii și Alianța Dimocrată a Maghiarloru lucreadză ma largu la programlu a guvernului, a deapoa premierlu aleptu s’consultă tră amintarea a ndrupimintului parlamentaru. Sâmbătă, Nikolae Ciucă avu muabeti cu reprezentanțăllii a minoritățlor naționale și cu liderlu social-democrațlor, Marcel Ciolacu. Social-democrațllii condiționeadză ndrupămintulu temporaru di aprukearea a 10 meatri social-democrate tră năstriţearea a crizăllei di sănătate și energhie. Năpoi aduţemu aminti că Uniunea tră Salvarea României aişi ditu coaliția di guvernământ anlu ţi tricu di itia a unui dezacordu cu premierlu Florin Căţu. S-deadi un vot di nipistipsari tru guvern, a diapoa cu agiutorul a voturilor parlamentarilor Uniunillei, salveadză România. Tru prota cilăstăseari, prezidentulu Klaus Johannes deadi mandatul a liderlui Uniunillei tră Salvarea a Româniillei, Dacian Ciolos, cari nu amintă istipsearea a Parlamentului.
Prinţipalele valori și principii a Cartăllei Națiunilor Unite nu ș’kiru simasia niţi dupu 76 di añi și reprezintă thimellilu a ligăturloru internaționale, declară Ministerlu a Afacerlor Externi ali Românie tru un mesaj cu ucazea a Dzăliloru Națiunilor Unite. Pandemia Kovid 19 spusi nica nă oară că problemili globali caftă ună acțiuni comună, solidaritati și coopearari internațională, a deapoa tru aestă noimă ndrupămintulu și anvărtuşearea a versatilității bazată pi sistemul a Națiunilor Unite, să spuni tru mesajul a Ministerului Afacerilor Externe. Tu kirolu a aţiloru 66 di ani di membru ali organizație, România fu unu sturu di ndrupari și un apărător niacumtinatu a diplomațiillei multilatearale. Diplomația română va li promoveadză activ obiectivele Națiunilor Unite cătră ună lume ma sigură, ma eleferă și ma tu prucukie. Dzuua a Națiunilor Unite easti sărbăturisită tru 24 di sumedru și nsimneadză băgarea tu lucru a Cartăllei Națiunilor Unite. România agiumsi membră a Națiunilor Unite la 14 di andreu 1955
Luni s’umplu 100 di ani di la amintarea-a Văsillelui Mihai I ali Românie, aţelu ditu soni suvearan a văsiliillei. Cu aestă furñie, serviciul public di radio ndreadzi emisiunea România ari ananghi di artă”, realizată tru cooperari cu Fundația Royal Margaret și tru hăirea a Programlui Tiniriloru cu Hari. Muzeulu Național di Artă va s’dişcllidă luni și scamnulu istoric a Pălatillei Văsilikească. Aţelli interesaț au ucazea s’viziteadză Sufrageria Văsilikească, Treptili Ducale și Sala Văsilikească. 25 di sumedru easti și Dzuua Armatăllei, a deapoa expoziția Văsillelu Mihai — Ună sută di añi di istorie” va s’ţănă luni la Muzeulu Militar Național Văsillelu Ferdinand Regele fu ngrupatu tru Murmintulu Văsilikescu ditu Curtea di Argeş, iu stripăpăñilli a lui, Văsilleadzlli Carol I, Ferdinand și Carol al II-lea fură anmurmintaț.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
