Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Guvernul interimar di București lo vineri ună apofasi mutrinda năi meatri restrictive cari va s’bagă tu practico ditu 25 di sumedru tră unu kiro di 30 di dzăli. România s’ampuliseaşti cu ună criză epidemică fără preţedentu di la ahurhita a pandemiillei di coronavirus. Purtarea a prusupidăllei di protecție va s’hibă obligatorie emu năuntru emu nafoară, la loclu di lucru și tru transportul public. Acceslu tru tuti instituțiile centrale și publice locale, tru sediile a operatorilor economici cari ş’dizvărtescu activitatea tru clădirile di birouri private va s’facă maş ti persoanili cari prezintă dovedz di vaccinare contra KOVID, lăndzidzari tricută tru 180 di dzăli ditu soni ivă test negativ. Suntu interdzăsi evenimentele private, numţăli, pătigiuñili, cum si conferinţili, workshop-urile. Competițiile sportive va s’dizvtească ama nu publiclu; concertele și spectacolele tru aer liber suntu interdzăsi. Ditu 25 di sumedru, magazinele va s’hibă dişcllisi anamisa di săhăţle 5 și 21. Restaurantili va s’hibă dişcllisi până la oara 21.00, iar tra s’intă tru restaurantu easti ananghi di permis kovid ică certificat veardi ică dovada că persoana ari lăngori tru nai multu 180 di dzăli. Tră persoanele nivaccinate, urdinarea va s’hibă restricționată anamisa di săhăţle 22:00 și 5:00. Tut luni, grădinițili, școllliurli primare și gimnaziale, publiţi și private, inclusiv afterschool va li curmă activitățli kiro di 2 stămăñi. Va s’hibă ananghi di un permis tră accesarea a ma multiloru activitățli. Adză, Grupul di Comunicari Strategică dimăndă că eara raportate 15.410 di noi cazuri di coronavirus tru 24 li săhăţ ditu soni. Di itia a infecțiillei cu KOVID-19, 357 di persoani muriră, ditu cari ună fu cama deapoa ngrăpsita tu isapea di adza. 1848 di persoane fură spitalizate tru terapie intensivă. Tru România, cama di 128.000 di persoane fură vaccinate contra a KOVID-19 tru 24 di săhăţ ditu soni.
Newsroom, 23.10.2021, 11:16
Guvernul interimar di București lo vineri ună apofasi mutrinda năi meatri restrictive cari va s’bagă tu practico ditu 25 di sumedru tră unu kiro di 30 di dzăli. România s’ampuliseaşti cu ună criză epidemică fără preţedentu di la ahurhita a pandemiillei di coronavirus. Purtarea a prusupidăllei di protecție va s’hibă obligatorie emu năuntru emu nafoară, la loclu di lucru și tru transportul public. Acceslu tru tuti instituțiile centrale și publice locale, tru sediile a operatorilor economici cari ş’dizvărtescu activitatea tru clădirile di birouri private va s’facă maş ti persoanili cari prezintă dovedz di vaccinare contra KOVID, lăndzidzari tricută tru 180 di dzăli ditu soni ivă test negativ. Suntu interdzăsi evenimentele private, numţăli, pătigiuñili, cum si conferinţili, workshop-urile. Competițiile sportive va s’dizvtească ama nu publiclu; concertele și spectacolele tru aer liber suntu interdzăsi. Ditu 25 di sumedru, magazinele va s’hibă dişcllisi anamisa di săhăţle 5 și 21. Restaurantili va s’hibă dişcllisi până la oara 21.00, iar tra s’intă tru restaurantu easti ananghi di permis kovid ică certificat veardi ică dovada că persoana ari lăngori tru nai multu 180 di dzăli. Tră persoanele nivaccinate, urdinarea va s’hibă restricționată anamisa di săhăţle 22:00 și 5:00. Tut luni, grădinițili, școllliurli primare și gimnaziale, publiţi și private, inclusiv afterschool va li curmă activitățli kiro di 2 stămăñi. Va s’hibă ananghi di un permis tră accesarea a ma multiloru activitățli. Adză, Grupul di Comunicari Strategică dimăndă că eara raportate 15.410 di noi cazuri di coronavirus tru 24 li săhăţ ditu soni. Di itia a infecțiillei cu KOVID-19, 357 di persoani muriră, ditu cari ună fu cama deapoa ngrăpsita tu isapea di adza. 1848 di persoane fură spitalizate tru terapie intensivă. Tru România, cama di 128.000 di persoane fură vaccinate contra a KOVID-19 tru 24 di săhăţ ditu soni.
România ari asistență ditu ma multe văsilii europene, Italia, Elveția, Austria, Germania, Ungaria, Polonia și Organizația Mondială a Sănătății. Agiutorul constă tru yitrii, echipamente, analize, transferuri di pacienți covid, spusi vineri șeflu a Departamentului tră Situații di Urgență, Raed Arafat. Ṭinţi paciență români, aflați tru c gratandisi greauă di itia a infecțiillei cu virusul Sar-Cov-2, fură purtaţ viniri pi dauă avioane militare tru Austria și Polonia, kiro tru cari alanţă pacienț kovid fură internaț tru Ungaria.
Ministrul interimar ali Apărarii Nicolae Ciucă, număsitu gioi di prezidentulu Klaus Johannes tu harea dim noulu prim-ministru disemnatu tră formarea a năului guvern, ahurhi muabeţli cu liderllii a partidilor parlamentare. Vineri s’ţănu prota andamusi, cu liderlu a Alianțăllei Dimocrate a Maghiarilor ditu România (UDMR), Kelemen Hunor. El spusi că UDMR ma largu va s’lucreadză deadunu cu Partidul Naţional Libearal (PNL) tru guvern, cundillinda că programul a guvernului şi repartizarea a portofoliului va s’hibă zburăti cama deapoa tru dzălile yinitoari. Formația politică Uniunea Salvați România (USR) așteaptă s’hibă grită la discuții și va s’minduească să-lli căndăsească pi libearali s’ndrupască ună cearei guvernamentală di coaliție cu ndrupimintu majoritar tru parlament. Partidul Social Dimocrat (PSD) spune că va să zburască cu Nicolae Ciucă ti formarea a unei majoritati parlamentară tră s’ndrupască guvernul minoritar și că AUR nu va s’ndrupască guvernul pi cari lu-cumănduseaşti. Premierlu număsitu feaţi cllimari la tuţ actorlli politiţ responsabili tra s’ndrupască formarea a unui nou executiv, aţea turlie că România să u năstreacă ntrăoară criza economică și di sănătate tru cari easti.
Parlamentul di Chișinău apufusi viniri s’bagă tu practico catandisea di ananghi tru Republica Moldova pe un kiro di 30 di dzăli tru contextul a crizăllei a gazelor. Guvernul di Chișinău căftă aestă apofasi tră s’poată s’ancupără gazi ditu izvuri alternative, avânda tu videală că compania rusă Gazprom numata vinvi cantități ţi s’hibă duri di gaze cari s’poată s’asiguripsească consumul, dimăndă Radio Chișinău. Uidisitu cu apofasea, tu kirolu a catandisillei di ananghi, până tru 20 di brumaru, va ss’apufusească un regim special di furnizare a gaziloru naturale tru regim rapid. Ma s’hibă ananghi, va s’raționalizeadza consumul di gaze naturale și alti resursi energhetiţi și va s’bagă instrumente rapidi di ncasare a pălterloru di la consumatori tră gazili naturale uzate. Uidisitu cu Radio Chișinău, negocierile cu gigantul rus s’ducu ma largu, a deapoa tru aestu kiro, guvernul poartă discuții cu alte stati, cum Ucraina, România, Polonia, mutrinda ancupărarea di gaze ditu izvuri alternative. Păhadzlli la gazi criescură pi napandica dinăoară tru meşlli ditu soni pi păzărli internaționale, născănţă oficiali stipsinda Rusia di șantaj energetic.
Prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel, și prezidentulu a Comisiei Europene, Ursula von der Layen, dimăndară vineri, tu bitisita a andamisillei cu liderlli europeni di Bruxelles, că problema energhiillei va s’hibă tru agenda summitului di la șeflli di stat și di guvern tru andreu. Până atuţea, Comisia lipseaşti s’bitisească un studiu mutrinda funcționarea a păzarillei europene a energiei electrice și a gazlui și turlia tru cari funcționează păzarea-a carbonului, după ţi ma multe state membre arcar stepsulu pi păhadzlli mări la energie și pi difalcări tru aesti domenii. Ma multu, tră săptămâna yinitoare fu dimăndată ună reuniune di urgență a miniștrilor europeni ali energiei. România fu reprezentată la ședința a Consiliului European di prezidentulu Klaus Johannes. Tru aţea ţi mutreaşti păhadzlli la energie, ninte di ședituță, șeful a statlui român cundille ananghea ti aflari ntrăoară niscănti cearei hăirlătiţi pi şcurtu kiro, di itia că actuala criză energetică va s’aibă consecințe grave tru tuti statili a UE, cu un impact socio-economic ahăndosu.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala