Hăbări ditu bana românească şi internaţională
Newsroom, 06.10.2021, 12:28
Cama di 14.700 di cazuri noi di infecție cu kovid-19 fură raportate ñiercuri tru România, pi baza a cama di 70.000 di testi, ama și a 331 di morţă, cari, uidisitu cu datili oficiale, repredzuuantă un record absolut tră o dzuua. Tru aestu kiro, cama di 14.500 di pacienți suntu spitalizați, ditu cari aproximativ 1.500 suntu tru tearapie intensivă. Datili oficiale spunu că incidența a cazurilor di COVID agiumsi pi un nou nivel record tru capitală, 10,93 paciență la ñillea di bănători, aoa şi ună săptămână eara di 6,33. Până tora, cama di 350 di localități avur4 rate di incidență ma mari di 6, iara10 municipii și căsăbadz năstricură 10 infectați la ñillea di bănători. Ună dalgă mare di pacienți bagă zori tru sistemlu di sănătate. Unitățile medicale au probleme reale ta s’află locuri tră pacienți, secțiile di urgență suntu mpline, iara pirsonalu medical easti curmatu. Autoritățli și managerllii medicali cauftă soluții tră suplimentarea apatlui, aţea turlie că paciențăllii să poată s’hibă yitripsiţ.
Uidisitu cu aţea ditu soni prognoză tră Europa și Asia Centrală, Banca Mondială ș-revizui estimările tră economia românească anlu aestu la 7,3%, cu 1,3 puncti proţentuale cama multu di prognoza ditu cirisaru. Tră anlu yinitor, Banca Mondială estimează ună creaștere di 4,8%, cu 4,3 puncte procentuale comparativ cu estimărli di ma ninti. Tră 2023, Banca Mondială prognozeadză ună creaștere economică di 3,9% tru cazlu a Româniillei. Tru atea ţi mutreaşti Europa și Asia Centrală, instituția financiară estimeadză că redresarea cabaia vărtoasă ditu prima giumitati a aluştui anu deadi silă tru huzmetea economică pi păz4rli ţi suntu pi calea di dizvoltare și tru văsiliili pi cali di dizvoltare, economia regională extinzânda-si ma multu di ţi s’astipta anlu aestu, cu creaştirea di 5, 5% .
Prezidentulu ali Românie, Klaus Johannes, lo parti Brdo, tru Slovenia, la summitul informal di toamnă al Consiliului European și la Summitlu a Uniunillei Europeane – Balcanii ditu Ascăpitată. Protlu subiect a discuțiillei la reuniunea Consiliului European fu rolul global ali Uniuni. Tru aestu contextu, feaţiră muabeti di situația ditu Afganistan, acordul di securitate ditu Statele Unite, Marea Britanie și Australia (AUKUS), cum și relațiile ditu Uniunea Europeană și China. Klaus Johannes cundille simasia ti asiguripsearea a stabilitatillei, securitatillei și rezidenţăllei Uniunillei, cum și rolu esențial a ligăturloeu transatlantice, ca parte a idyillei comunitati di valori. El cundille, tutunăoară, ananghea ta s’află ntrăoară ună cearei la nivel european tu ligătură cu problema tră criștearea a păhadzloru la energie.
Apofasea a Băncii Naționale a României ta s’crească rata principală a toclui la 1,5% pi an, di la 1,25%, intră tru lucru adză. Banca centrală declară că feaţi aestă jgllioată cu scupolu ta s’dănăsească creastirea iruşi a inflațiillei tu kirolu ditu soni, cari năstricu prognozele. Uidisitu cu Bănca Națională a României, aestu easti rezultatlu a creaștirillei păhadzlli, maxusu ali energie electrică și a gazilor naturale, iara Banca Centrală nu poate s’influențeadză aesti evoluții, ase că intervine tru domeniile pi cari poati s’li controleadză. Banca Națională pruveadi că păhadzlli la energie ma largu va s’crească și că, di aestă itie, rata anuală ali inflație va s’agiungă la valori semnificativ ma mări andicra di cumu s’aştipta. Datili oficiale spunu că că rata anuală ali inflație tru meslu agustu năstricu 5,2%.
Autoru: Udălu a hăbărloru
Armânipsearea: Taşcu Lala
